O PRIVIRE DE PE SCARA...

     Este o mare diferenta intre ceea ce oamenii numesc success in viata si significatie ( sper ca exista cuvintul in limba romana…si eu imi explic cuvintul asta cam asa: valoare, importanta, ceva ce face diferenta). Unii oameni se lupta pina la singe pentru success. Pentru unii succesul este o pozitie sociala, pentru altii popularitate, pentru unii bani, educatie inalta,  pentru altii un alt statut politic sau mai stiu eu ce…Si multi dintre cei care ajung sa-si implineasca visele de success sint in cele din urma atit de dezamagiti de succesul ce-l au si de viata incit ii pun capat.

     Daca in viata asta urcam mereu pe niste trepte care ne duc spre scopul final…ar fi de asteptat ca inainte de a ne aseza scara, sa ne uitam pe ce zid o punem, sa ne stabilim directia– nu cumva sa ajungem sus si sa vedem ca nu gasim balconul Julietei la capat…

     Si eu urc de ceva vreme…am cam pierdut timp pretios ca mi-am agatat scara de citiva pereti care nu aveau nici o perspectiva…Din ce urcam mai sus dintr-aia privelistea era mai jalnica. Si e greu sa te dai jos de pe scara mai ales daca vezi ce hau ai creat in jurul tau.

     Dar este un loc unde poti pune scara vietii fara nici o grija. Ca undeva la baza scarii, doua brate puternice cu niste urme de rani facute de doua cuie suporta si asigura stabilitatea scarii pe care urci. Si ceea ce te asteapta la capatul scarii…este o priveliste de nedescris…Zidul pe care urci este zidul Noului Ierusalim…

     Avem noi o cintare faina…”Tot mai aproape Doamne…catre Tine / Desi e grea calea, pentru mine…”