Sa spunem... dar si fara cuvinte...

     Un profesor universitar calatorea cu un avion al companiei "American Airline"... nu ma intrebati cum il chema sau la ce universitate preda - ca n-am retinut aceste detalii. Pe scaunul din fata a venit si s-a asezat un tip obraznic, galagios si pe deasupra si baut. Nu stiu daca asta era ordinea lucrurilor. Uneori bautura este cea care face omul obraznic si galagios... sau, la bautura, isi pierde doar controlul si exteriorizeaza ce-i inauntru... Oricum, nu asta este important pentru intimplarea pe care am sa v-o povestesc.
     Toata lumea era iritata ca tipul respectiv nu se mai oprea. Una dintre stewardese insa, o fata tinara, de o eleganta si rabdare nemaipomenite, continua sa-l serveasca si sa-i raspunda ori de cite ori o chema, iar pentru replicile si obrazniciile lui avea raspunsuri frumoase si potrivite unei doamne de mare clasa.
     S-a servit si masa si dupa ce s-au adunat resturile si toata lumea era linistita... profesorul s-a ridicat si s-a dus in fata, ca sa stea de vorba cu stewardesa despre care v-am povestit. Atitudinea ei, comportamentul ei, tinuta ei de mare clasa l-au cucerit. S-a apropiat de ea, si-a cerut voie sa-i spuna citeva cuvinte, a intrebat-o cum o cheama si i-a spus ca ar vrea sa se adreseze companiei pentru care lucreaza si povesteasca intimplarea la care a fost martor, sa o elogieze pentru felul deosebit in care se comporta si muncea pentru compania care a angajat-o.
     Tinara s-a uitat senina la el si l-a sfatuit sa nu scrie nimanui.
     -Adevarul este... zise ea, ca situatia la care ati fost martor se datoreaza faptului ca eu lucrez in primul rind pentru un alt Stapin... nu pentru compania de transport aerian. Eu Il reprezint pe Domnul meu si de la El am invatat sa iubesc oamenii si sa am rabdare cu ei. In conditiile si in situatia la care ati fost martor, eu de fapt Il reprezentam pe El, nu compania de avioane.
    Acest fapt l-a mirat mult pe profesorul nostru. Discutia nu s-a terminat acolo... ci tinara a avut prilejul sa-i spuna acestui om despre Salvatorul sufletului ei.
    Se spune ca singura Biblie pe care o vor citi unii oameni este Biblia scrisa de fiecare dintre noi. Nu... nu prin cuvinte... ci prin traire. Si chiar daca am arunca cu versete din Biblie recitate corect si frumos la dreapta si la stinga, dar nu traim Cuvintul Lui... o facem de pomana ca treaba asta nu face doua parale.
    M-a pus pe ginduri intimplarea de mai sus... Este datoria noastra sa spunem lumii despre Christos... si daca se poate chiar si fara cuvinte. Lumea ne-ar asculta mai mult... si impactul ar fi mai puternic. M-am intrebat daca astazi am facut vreo fapta care sa vorbeasca despre El... si nu cred ca am facut. Poate voi ati fost mai harnici ca mine...