INTREBAREA ESTE NU "DACA"... CI... "DE CE"?!

     L-am prins pe Ravi Zacharias astazi la ultimele fraze ale emisiunii de radio de dimineata. Vorbea despre Damasc si de situatia de acolo. Doar ce avusese o convorbire telefonica in Damasc cu un prieten de-al dinsului si din ceea ce spunea prietenul lui din Damasc, exploziile sint tot mai aproape de locuintele oamenilor. Si…spunea prietenul lui, bisericile sint pline …pline de oameni care cauta ceva acolo…in aceste vremuri grele pentru ei. Dar oare ce cauta?

     Mai spunea Profesorul Ravi ca tot in Damasc la o Universitate, cu citiva ani in urma avea una dintre intrunirile  lui de apologetica ( unde studentii de obicei pun intrebari sau isi exprima ideile – de obicei ateiste sau din puncte de vedere diferite decit cele crestine- si Ravi le raspunde)- ei…si acolo era un cleric musulman renumit (bineinteles i-am uitat numele) care la sfirsit a dat mina cu el si i-a spus…”cred ca a venit timpul pentru noi musulmanii sa nu mai punem intrebarea –DACA – a murit Isus pe cruce, ci sa intrebam…DE CE a murit?!

    Am gasit eu ca intrebarea face sens si pentru noi in zilele pe care le traim . Damascul este cel mai batrin oras in existenta- din cite-mi amintesc…vreo 4000 de ani. Sora mea spera sa il vizitam pe viitor. Daca o sa se poata, bineinteles …si daca n-o sa-l demoleze pina atunci…Intrebarea face sens pentru Damascul care traieste zile fierbinti din toate punctele de vedere si face sens si pentru noi. Cum am putea sa raspundem noi la intrebarea…”De ce a murit Christos?”.

     Budha a venit sa aduca enlightement, Mahomed sa organizeze pe arabi, Confucios sa-i intelepteasca pe chinezi, si alti invatatori de religii au venit cu diferite scopuri. Numai UNUL a venit sa moara…si Acela este Domnul Isus Christos. Interesant scop…nu-i asa? Ca sa alegi sa mori pentru cineva…trebuie sa ai un motiv puternic…trebuie sa iubesti acea persoana. Dragostea presupune  existenta unei relatii intre persoana care se sacrifica si persoana pentru care se sacrifica.

     De aceea Crestinismul NU ESTE O RELIGIE. Crestinismul este o RELATIE . In toate celelalte religii trebuie sa faci ceva sa ajungi undeva…in Nirvana de pilda…la o stare mai inalta si mai buna. La mormoni isi si aleg cerul in care sa se stramute…unii sint mai speciali ca altii si se duc tot mai sus pe cind cei mai simplii ramin mai pe jos. Ca nici nu stiu cum socotesc ei care-i mai jos si care-i mai sus intr-un Univers infinit… Care-i punctul fix de la care pornesc?

      Si relatia asta din crestinism este intre noi si Cel care a murit pentru noi; si raspunsul de care vorbea clericul musulman este simplu. Isus a  murit pentru mine…sau pentru tine…ca sa ne demonstreze dragoste, ca sa ne scoata din imposibilul in care exista omul chiar si pe vremea legilor lui Moise…ca legile erau imposibil de tinut- si perfectiunea nu se putea obtine prin lege.

      Daca oamenii  din Damasc se inghesuie la ora asta  in biserici sa afle ADEVARUL…sa afle tainele vesniciei , cit trebuie sa fim de absurzi sa nu cautam si noi din vreme dupa acest Adevar- inainte sa ne loveasca o boala, sau vre-un glonte? Ca pina la urma tot ajungem sa cautam dupa raspunsuri – mai devreme sau mai tirziu. Si de ce oare nu le-am afla aceste raspunsuri mai devreme si sa traim in tihna stiind ca nimic nu ne mai poate ameninta – ca avem o relatie cu Acela care tine in miinile Lui secretul vesniciei …