PROPUNEREA ZILEI...

     Azi dimineata am auzit o propunere pentru un exercitiu simplu…dar greu in acelasi timp. Pornind de la ideea ca limba, cel mai mic madular al nostru poate sa produca cele mai mari dureri de care sa avem noi sau cei din jur parte…cel care lectura azi dimineata facea o propunere audientei…sa incerce pe ziua de astazi sa vorbeasca cit mai putin sau…deloc – daca este posibil.

     Au trecut doar 3 ore jumatate de cind m-am trezit si 2 ore jumatate de cind am acceptat (in gind cel putin) incercarea asta si…deja realizez ca am folosit o groaza de cuvinte in plus…ca se putea si fara ele.

     Am auzit o istorioara despre unul dintre presedintii Americii daca nu ma insel – care era tare scump la vorba. Si intr-o duminica sotia lui a fost bolnava si nu s-a dus la biserica, asa ca , atunci cind sotul ei s-a reintors de la slujba l-a intrebat…

-A fost buna slujba?

-Da, a raspuns omul.

-Dar…care a fost subiectul predicii? …a mai intrebat ea.

-Pacatul…a zis el scurt…

-Si ce a zis predicatorul despre pacat? …a continuat ea curioasa…

-Este impotriva! …veni promt raspunsul lui.

      Daca sinteti si voi ca mine, atunci aveti motive de pocainta. De ce ? Pentruca in marea majoritate , atunci cind vorbesc sint convinsa ca am 100% dreptate. ( Am avut tristul prilej sa descopar in nenumarate ocazii ca …nu am fost de loc pe faza si nu am avut dreptate).

      Daca sinteti ca mine, atunci cind cineva abia a inceput sa vorbeasca, sinteti deja pregatiti cu raspunsul. Aveam o sefa acum vreo 10 ani care facea spume la gura pe treaba asta. Incepea sa-mi spuna ceva si nu apuca sa treaca de introducere si eu stiam despre ce este vorba si ochii cred ca ma tradau, ca la un moment dat s-a oprit si s-a uitat in ochii mei si mi-a zis…

-Tu deja stii ce ai sa-mi raspunzi, nu-i asa?

-Da…i-am raspuns eu privind-o drept in ochi. Curajul asta sau obraznicia…depinde cum o luati, m-a costat multe dureri de cap. Stiti proverbul…”capul face si ___ trage”.

     Biblia ne invata sa ne masuram bine vorbele. Ele izvorasc din inima. La urma urmei- limba- vorbitul este doar un simptom. Daca inima este buna, lucruri bune vor iesi de acolo si simptomele vor fii de om sanatos. Daca inima este rea- este imposibil sa scoatem ceva bun din gura. Un credincios trebuie sa aiba rabdare…si asta implica sa fim inceti la minie si mai degraba iertatori si rabdatori cu semenii nostrii. Din cuvintele noastre vom fi scosi vinovati in ziua judecatii. Fiecare cuvint va fi dus la judecata…Cind ma gindesc la asta…ma ingrozesc. Cu repeziciunea cu care dau uneori raspunsuri- mai ales cele taioase, usturatoare, incercind sa dovedesc ( si izbutind uneori) ca …pot si folosesc cu istetime aceasta sabie ( cum i se mai spune in Biblie cuvintului). Cuvintul…o sabie cu doua taisuri…Ma intreb insa daca nu cumva atunci cind limba noastra taie pe altii nu ne taie si pe noi in acelasi timp…

     Am motive de rugaciune astazi…Doamne invata-ma sa ascult mai mult si sa vorbesc mai putin. Da-mi rabdare cu cei din jur si ai si Tu , te rog…rabdare cu mine. Ajuta-ma sa-mi cintaresc bine vorbele ca sa nu dau socoteala de ele intr-o zi. Si…ajuta-ma sa tac cit se poate de des…mai ales in fata Ta.