ASTAZI A FOST SI EA...O ZI...

"Fiindca ma iubeste  - zice Domnul - de aceea il voi izbavi; il voi ocroti, caci cunoaste Numele Meu. Cind Ma va chema , ii voi raspunde; voi fi cu el in strimtorare, il voi izbavi si-l voi proslavi. Il voi satura cu viata lunga, si-i voi arata mintuirea Mea." Psalm 91:15-16

     Ne traim fiecare zilele care ne-au fost date. Uneori ne este greu si ne impacientam doar ca sa dam de mai greu si sa intelegem ca ce am avut inainte a fost floare la ureche...E clar ca in viata vom avea necazuri...asa scrie...si ele vin. Un necaz de obicei cheama un alt necaz si se tin lant. Am si eu ca toata lumea...zile si zile. Astazi a fost si ea o ...zi.
     La un moment dat dupa ce am confruntat magnitudinea problemei mele...am realizat ca parca sint intr-o centrifuga si ma tin cu miinile amindoua de inima acestui suport care ma invirteste si ma trece din nou si din nou prin aceleasi locuri ametitoare. Nu-i nici o speranta in mijlocul acestui cimp de probleme in care ma straduiesc sa fiu tare si sa rezist si sa supravietuiesc cumva...
    Mi-a venit asa odata sa strig "slava Tie Doamne ca Tu le stii pe toate si Tu o sa opresti odata cind Tu consideri ca e timpul, cosmarul in care ma invirtesc...De ce ma zbat asa cautind o solutie la ceva ce este dincolo de intelegerea sau puterea mea? De ce? De ce nu le las pe toate in mina Ta? De ce nu-mi dau drumul odata din nebunia in care ma aflu...sa ma prinzi Tu in brate? Si de ce ma tem cind am zis ca si "daca va fi sa trec prin valea umbrelor mortii nu ma tem de nici un rau caci Tu esti cu mine"?...De ce?
     Am fost azi cu Deb la doctor...si am venit si mai trista de acolo. Neputinta mi-a indoit spatele si mi-am lasat capul in jos ca un om sfirsit. Lacrimile sint putine ca le-am irosit si pe alea. Stiu ca izbavirea vine de la El de aceea nu sint chiar fara nadejde...doar ca e greu sa aduni credinta cit un bob de mustar. Ma straduiesc dar picatura mea e microscopica.
     Si ma pregateam sa scriu pe blog si nu stiam ce...cind ochii mi-au cazut pe versetele cu care mi-am inceput mica mea jelanie - sau articol...cum vreti sa-i spuneti. Biblia zice ca vom primi bucurii in mijlocul intristarilor. Si Biblia mai zice sa multumim Domnului pentru toate lucrurile. Si o fac si eu...asa cum pot...in starea in care ma aflu...si cu puterile ce mi-au ramas... Multumesc!
............
Si numai ce am incheiat articolul si eram pregatita sa intru fara sa vreau in centrifuga ingrijorarii mele cind am intrat pe facebook si am citit acest indemn...pentru "anxiety and depression"(ingrijorare si depresie). Filipeni 4: 6-7
"Nu va ingrijorati de nimic; ci in orice lucru, aduceti cererile voastre ia cunostinta Lui Dumnezeu, prin rugaciuni si cereri, cu multumiri. Si pacea Lui Dumnezeu , care intrece orice pricepere, va va pazi inimile si gindurile in Christos Isus."
Dragii mei...nu exista coincidente, si nu exista un verset mai potrivit pentru starea inimii mele in acest moment. Un raspuns mai promt si mai la subiect nici ca se putea...Sa nu uit de cereri si rugaciuni si multumiri...sa nu uit...