INTREBARI PE CARE TREBUIE SA NI LE PUNEM...

Mergeam astazi catre Bazaarul facut de surorile din biserica mea. N-am avut timp anul asta sa ma implic mai mult in treaba asta dar m-am dus sa cumpar ceva si sa le duc ceva orange juice si croissants proaspeti doamnelor care si-au daruit timpul si energia pentru lucrarea asta. Intentionam sa iau si aparatul de fotografiat cu mine...dar si pe ala l-am uitat acasa- asa ca n-am poze. Oricum, furnicutele astea harnice aduna bani pentru misiune. 

     Le-am vorbit si de Sali Sabri si de cafeneaua lui din Alibaba. Lucruri minunate se intimpla cu cei care vor sa faca voia Domnului. 

    Ca de obicei ascultam la statia mea de radio favorita. Era o emisiune de intrebari si raspunsuri. Citeodata intrebarile aduc mai multe idei si mai multa valoare unei conversatii decit raspunsurile.      Intrebarea pe care o punea una din ascultatoare era una referitoare la mama ei care era de virsta inaintata, si inca nu-si predase inima Domnului. Mama ei, o femeie foarte buna de altfel, traind o viata echilibrata, tinind cont de adevaratele valori : dreptate si cinste si facere de bine si ma rog...traind o viata la care nu ai avea ce sa obiectezi- si totusi nepregatita pentru eternitate. 

     Si femeia asta in virsta are si un motiv bine intemeiat pentru care ezita sa se pocaiasca. Ea cunoate o multime de credinciosi care nu sint cumsecade, nu sint oameni prea buni, fac o mie si una de greseli si pacate pe care ea nu le-a facut niciodata. Si intrebarea ascultatoarei era...ce-i spui unei astfel de persoane - cum ii spui despre Christos si despre mintuire?

     Mi-a placut raspunsul care i s-a dat si mi s-a parut foarte corect. Noi nu sintem pusi sa aparam pe credinciosi si sa acoperim sau sa diminuam importanta pacatelor lor. La Domnul Isus Christos vin toti...TOTI pacatosii. Si El ii iarta si ii primeste si ii invata si are rabdare cu ei sa se schimbe, dar mintuirea lor nu este in functie de bunatatea lor, de corectitudinea lor, de talentele sau de atributele pe care le arata celor din jur. Mintuirea vine de la Christos prin moartea si invierea Sa. Altfel n-am avea mintuire si o eternitate in rai ci am fi sortiti infernului pentru totdeauna. In cer o sa ne intilnim cu oameni foarte rai si foarte pacatosi dar care au crezut in Isus Christos si au acceptat darul Lui fara plata. Si o sa cautam degeaba dupa oameni cumsecade care ar fi trebuit sa fie in cer- dupa parerea noastra si dupa cum stim noi ca au trait de bine si de frumos- dar, acestia au fost oameni care au neglijat sa accepte darul Lui Dumnezeu. 

     Asa ca e bine cind traim frumos - si trebuie sa traim astfel ca sa reflectam in tot ce facem ca sintem copiii Lui Dumnezeu- dar sa nu facem cumva confuzii in ce priveste mintuirea noastra si sa ne acordam mai multa importanta decit este necesar mai ales in fata prietenilor nostrii necredinciosi. In fata cerului- sintem cu totiii niste nemernici- diferenta este ca unii am cerut iertare si am primit-o si altii n-au cerut-o. Din diferite motive: unii chiar crezind ca ei sint atit de buni incit n-au nevoie de iertare- altii crezind ca merita iadul si ca il vor accepta- (si acestia nu au idee cum arata iadul- ca daca ar avea ar face tot posibilul sa-l evite) altii din mindrie, altii din indiferenta...

     Ziua de miine nu este a noastra...sa nu lasam pe miine lucruri care pot fi rezolvate astazi. Tu personal...cel care citesti acest mic articol, ai luat vreo hotarire in privinta sufletului tau? Stii unde ai sa-ti petreci vesnicia?