SA FAC O MARTURISIRE...

     Astazi nu m-am dus la biserica. Nu am un motiv special...ca doar am tot taraganat sa-mi fac cafeaua...mi-am tot tirit picioarele dupa mine de ici colo prin casa toata dimineata si iac-asa...Infasurata cu un capot moale , cu parul vilvoi si o lene-oboseala pe care nici vointa sa o scutur nu am...m-am uitat cum se misca ceasul incet pina la ora la care ar fi trebuit sa plec la adunare.

     Baineinteles ca nu ma simt bine. Am citeva lectii bune despre partasie pe care vi le-as putea da sa va conving pe voi ca partasia e necesara. Dar e una teoria si alta practica...si practica te omoara, nu? Dar pe cind ii spuneam Domnului adineauri in ce stare de lesin indus am ajuns- un fel de coma crestineasca, Duhul Sfint despre care stim ca lucreaza mai fin ca mina oricarui doctor care opereaza bine, si care sopteste mai blind ca cea mai blinda mama si care ne invata folosind metode specifice puterii noastre de intelegere, a venit la mine cu explicatia cea mai simpla ca sa poata pricepe si capul meu patrat de ce trebuie sa nu lipsim de la biserica.
    Si iata gindurile pe care mi le-a soptit mintii mele razvratite si inimii mele intepenite de astazi. Noi trebuie sa fim sarea si lumina pamintului. Acuma daca adaugi doar un firicel de sare la mincarea care o pregatesti n-o sa se simta ca ai adaugat nimic. Dar cu cit maresti numarul de firisoare de sare, cu atit poti sa dai gustul potrivit mincarii...ca altfel cine-o maninca daca n-are gust? Partasia bobilor de sare...interesant, nu?
     Noi sintem lumina lumii. Dar de unii singuri sintem doar ca un chibrit care il aprinzi si abia vezi gaura usii sa bagi cheia si dup-aia e noapte. Nu faci mare lucrare cu un betisor de chibrit. Dar daca pui mai multe luminite mici la un loc...poti face o lumina din ce in ce mai puternica si va dura mai mult si ai sa poti sa-ti sfirsesti lucrarea - care-o fi aia...ca daca ai ceva de lucru ai si nevoie neaparata de lumina. Partasia luminii...si asta m-a luminat si pe mine oarecum.
     Acuma, cu explicatia asta simpla in minte pot intelege mai bine nevoia de partasie...Dar daca mai adaug ca unde sint doi sau trei adunati in Numele Lui, acela care zice "Eu sint Cel ce Sint" este si El prezent alaturi de cei doi sau trei...iata un motiv covirsitor pentru mine. Cu gindurile astea in minte, ma uit in oglinda de la baie si ma vad iara cu parul nepieptanat si o atitudinea sifonata...Parca-s un homeless..."Fain mai arati "...imi zic in treacat...
     Ca uite...iara am dat-o in bara. Numa' un pic nu fac prostii si iara o iau de la capat...Nu mai vine vremea aia cind o sa scapam de firea asta pacatoasa? Eu cred ca pacatul este ascuns in gravitatie...ca asa cum nu poti scapa de forta de gravitatie, nu poti scapa nici de actele astea vrute sau nevrute de rebeliune impotriva la tot ce ni s-a spus sau poruncit sa facem, la tot ce-i bun, sanatos sufletului nostru, de folos altora si frumos- ca lumea sa vada cum arata fii luminii...
     Diavolul stie ca daca sintem impreuna e mai greu sa "ne lucreze" ca daca unul nu este atent, celalalt poate ca observa si ii atrage atentia. Dar cind sintem singuri...imprastiati, izolati, singuratici...sintem prada usoara pentru sarpele cel vechi. Asa ca este in interesul lui sa ne dea motive sa ne izolam, sa ne separam, sa ne imprastiem...
     Si atit. Am simtit nevoia sa va spun ca ...asta sint la ora asta. Pentru cei care sinteti mai buni...felicitari sincere. Pentru cei care sinteti ca mine...ia de va uitati si voi in oglinda sa vedeti ce "bine" aratati. Sa ne fie la toti...