CEL MAI RAU LUCRU CARE MI SE POATE INTIMPLA...CHIAR?

(...povestea de mai jos este una atit de simpla...dar atit de adevarata. In ultimele zile n-am fost mai breaza ca taranul din povestea ce o s-o cititi). Am hotarit insa la inceputul anului ca in 2013 "ma-ncred in El , orice s-ar intimpla"...Ma trezesc aproape in fiecare noapte si cind imi vin ginduri negre, repet de citeva ori fraza asta...si ...Domnul imi da pace din nou si mai trece o zi...Sper ca povestea sa va ajute si  pe voi...viata pina la urma este o insiruire de lucruri mici si simple...pe care trebuie sa le traim, sa le razbim, sa le infruntam si sa le invingem. Singuri nu sintem in stare, dar tinindu-L de mina vom ajunge la liman.)


Richard Carlson Ph.D.
tradus Rodica Botan

Odata, a fost un sat care avea printre oamenii ce locuiau in el, un om batrin, foarte intelept. Satenii aveau multa incredere in intelepciunea acestui om sa le dea raspunsuri bune la intrebarile si ingrijorarile lor.

Intr-o zi, un fermier din satul acela, se duse la batrinul intelept si ii spuse pe un ton tare ingrijorat…
- Inteleptule, ajuta-ma. Ceva teribil mi-i s-a intimplat. Mi-a murit bivolul si n-am alt animal care sa ma ajute sa ar tarina. Nu-i asta cel mai mare rau care mi s-ar fi putut intimpla?
Batrinul intelept ii raspunse…
- Poate ca-i asa, dar poate ca nu…
Omul s-a intors grabit inapoi in sat si raporta vecinilor, ca batrinul intelept s-a scrintit de cap. Cu siguranta ca ceea ce i s-a intimplat lui era cel mai rau lucru care i se putea intimpla … si batrinul nu poate sa vada nici atita lucru…?

Chiar a doua zi, un cal tinar, puternic aparu de nu se stie unde, chiar in vecinatatea fermei acestui om. Si pentruca omul nostru nu mai avea bivol de tras , ii trecu omului prin cap imediat ideea ca acest cal i-ar putea inlocui foarte bine bivolul - si asa si facu. Prinse calul, il inhama la plug si se apuca de treaba. Farmierul nostru era in culmea fericirii. Aratul nu mai fusese niciodata atita de usor ca acuma. In marea graba se duse inapoi la intelept sa ii ceara iertare…

- Ai avut dreptate , inteleptule. Pierderea bivolului n-a fost nicidecum cel mai rau lucru care mi se putea intimpla. De fapt a fost o binecuvintare deghizata. N-as fi putut sa prind noul meu cal daca nu pierdeam bivolul. Trebuie sa agreezi cu mine ca asta este cel mai bun lucru care mi s-a intimplat.
- Poate da…si poate nu…zise din nou batrinul intelept.
“Iara o ia de la capat”…gindi in sine fermierul nostru. “Nu…am avut dreptate prima data. Inteleptul asta a luat-o razna”. Dar…din nou, fermierul nu avea de unde sa stie ce o sa se intimple. Citeva zile mai tirziu, feciorul cel mare al fermierului, calarea acest cal si calul l-a trintit la pamint. Feciorul isi rupse piciorul din cauza cazaturii si acuma nu mai putea sa-l ajute pe fermier la munca cimpului.
- Asta-i culmea…isi zise fermierul…Acuma o sa murim de foame. Si de indata se porni din nou sa se duca la intelept. Si de data asta ii zise…
- Cum de ai stiut ca prinzind calul, n-a fost cel mai bun lucru care mi se intimpla? Ai avut perfecta dreptate. Fiul meu e ranit si acuma nu ma mai poate ajuta in munca cimpului. Abia acuma inteleg…Asta acuma este chiar cel mai rau lucru care mi se putea intimpla. De data asta trebuie sa fii de acord cu mine.
Dar ca si in celelalte dati, batrinul intelept, privii calm in ochii fermierului si cu un ton plin de compasiune, raspunse…
- Poate ca-i asa…poate nu-i asa…
Miniat deacuma ca inteleptul poate fii atit de ignorant, fermierul iesi tifnos pe usa si …se duse drept acasa. In ziua urmatoare insa, trupele imparatului sosira sa ia la razboi pe toti tinerii capabili de lupta – ca numai ce se incepuse un razboi… Fiul fermierului fusese singurul tinar din sat care nu a fost luat la oaste. El avea sa traiasca in timp ce soarta ceorlalti nu mai era sigura.

Morala acestei povestiri ne da o lectie puternica. Adevarul fie spus…nu stim niciodata ce se poate intimpla – ceea ce nu ne opreste insa sa credem ca stim. Adesea facem mare caz de ceva ce nu exista inca. Construim in minte tot felul de posibilitati, despre tot felul de lucruri teribile care se pot intimpla. De cele mai multe ori…sintem gresiti. Daca insa ne stapinim putin si acceptam situatia si asteptam sa se iveasca alte posibilitati, putem sa fim siguri ca eventual, lucrurile se pot ameliora. Inteleptul avea dreptate…”poate da…poate nu!”
……………………………


Dar vin eu aici, la terminarea povestirii sa va aduc o veste buna…si anume ca “Toate lucrurile lucreaza impreuna spre binele celor ce se incred in El”. Si cu asta , chiar si cuvintele inteleptului din satul ala indepartat, par fara valoare. Noi stim ca orice s-ar intimpla, viitorul nostru este asigurat. Asa ca…” Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsa de …nimic “ Nu poate…ci sigur!!!

SPERANTA...

Speranta este un fel de dieta usoara…dar foarte stimulenta.
................................

Hope is a light diet, but very stimulating."
– Honoré de Balzac

PENTRU CINE INTELEGE ENGLEZA...

Texas public school students don burqas, learn that Muslim terrorists are freedom fighters The Daily Caller – Tue, Feb 26, 2013 Texas public schools have come under fire again. This time, a teacher allegedly encouraged high school girls to dress up in full-length Islamic burqas and then instructed the entire class that Muslim terrorists are actually freedom fighters. The incident occurred in a world geography class at Lumberton High School in the small town of Lumberton, Texas. The general topic of the class that day was Islam. An unnamed student informed WND that the teacher said, “We are going to work to change your perception of Islam.” “I do not necessarily agree with this,” the teacher also allegedly said, “but I am supposed to teach you that we are not to call these people terrorists anymore, but freedom fighters.” The controversial lesson came from a lesson plan provided by CSCOPE, an all-embracing, online K-12 educational curriculum used in 80 percent of the school districts in Texas. A rapidly growing chorus of critics charges that CSCOPE is a radical, backdoor way for progressives to circumvent both the Texas legislative process and the desires of local school boards and communities. (Ten shocking things CSCOPE is teaching kids in Texas) A student in the class told WND that the burqa-related lesson focused mainly on the lives of women in Muslim countries. The enveloping outer face and body covering was treated more or less as a fashion accessory. Apparently, no mention was made of the fact that women in Saudi Arabia and Iran must wear the garment under threat of arrest and criminal punishment. At the end of class, the teacher assigned a paper about Egypt. A student explained to WND that the topic of the paper was “how Egypt was a good country until democracy took over, and that things were finally corrected when the Muslim Brotherhood came into power.” State Sen. Dan Patrick, chairman of the Texas state senate’s education committee, told Fox News that he found the photograph of the burqa-clad female students disturbing. Patrick was also concerned that the CSCOPE lesson apparently blames democracy for turmoil in Egypt and paints the Muslim Brotherhood as some political savior. “Parents are very sensitive to any issue that seems to be anti-American — that blames democracy for some sort of trouble in the world,” Patrick told Fox News. The CSCOPE curriculum seems to be inherently agenda-driven — particularly in history and social studies courses. The curriculum provider has foisted some hilariously biased coursework on public school students in The Lone Star State. For example, CSCOPE has given students material suggesting that Christianity is a cult that parallels the death and resurrection in the story of Osiris, the Egyptian god of the dead. The same material takes pains to point out that early Christians were accused of incest, cannibalism and other atrocities. There’s an infamous chart that innocuously describes communism as “the idea of living together in a ‘commune’ where all people work together for everyone.” Another notorious CSCOPE lesson (now ostensibly removed from circulation) depicts the Boston Tea Party, the famous protest against taxation without representation, as an act of terrorism. As WND notes, CSCOPE also defines Republicans as lovers of “big business over labor unions.” Warm and cuddly Democrats, meanwhile, “will spend more tax dollars on education to benefits [sic] each individual.” (The grammar error is CSCOPE’s, not WND’s.) CSCOPE labels fascism and Nazism as “conservative,” despite the fact that both ideologies prescribe that the state should control everything and own all resources.

APRINDETI CAREVA LUMINA...

…”Ochiul este lumina trupului tau”( Luca 11:34a)…”Asa ca, daca tot trupul tau este plin de lumina, fara sa aiba vreo parte intunecata, va fi in totul plin de lumina, intocmai ca atunci cind te-ar lumina o lampa cu lumina ei mare.” (Luca 11:36)

……………………………

Ma analizez …

-Stiu ca “Cuvintul Lui este o candela pentru picioarele mele”. Ca sa lumineze candela trebuie sa citesc Cuvintul. (Il citesc suficient?)

-Lumina nu se pune sub obroc…nu se ascunde…Unde-I Lumina in casa mea?

-Cum stau cu ochiul( care este lumina trupului)? Ca daca am chiar si un pai in ochi nu mai pot sa vad. Ce fac cu birna atunci?

Daca v-as spune ca stau bine la capitolul asta v-as minti. Sint atitea umbre pe-aci…absoluta nevoie de o curatenie generala…

karma...

     Nu se intimpla oadata sa ascult la Ravi Zacharia sa nu aud ceva deosebit, chiar daca vorbeste despre ceva cunoscut; el mai gaseste ceva de zis care sa faca lucrul sau ideea respectiva noua si interesanta. Cum de origine este din India, are o alta perspectiva, priveste lumea cu alti ochi. Ceea ce noua nu ne “sare “ in ochi pentruca sintem obisnuiti cu anumite lucruri, pe el il intriga. Zicea el ca in nici o alta tara care practica alte religii oamenii nu injura folosinduse de numele zeului sau profetului lor. In tarile musulmane n-o sa auzi pe nimeni injurind de Allah si Mahomed si budistii n-o sa injure folosindu-se de numele lui Budha. De ce se concentreaza diavolul pe acest nume sfint- pe Numele Lui Isus Christos sau a lui Dumnezeu? De ce nu se preocupa si de intitiatorii sau dumnezeii religiilor false? O intrebare interesanta, nu-I asa?

     O alta treaba interesanta la religia indienilor( locuitorii Indiei nu bastinasii din States). Ei cred in reincarnare. Traiesti o viata si apoi ca pedeapsa ca n-ai trait-o bine te nasti in alta viata si incerci s-o traiesti mai bine ca cealalta pina cind ajungi la perfectiune…Chiar? Si in prima viata care ai avut-o… din ce vina te-ai nascut?

La fel si cu karma…este ca si cind ai avea o datorie – dar nu stii ce datorie ai si nici cit ai de platit. Mereu pedepsit si mereu in necunostiinta a faptului ca te-ai achitat sau nu de datorie? La fel si musulmanii…nici macar profetul Mahomed nu era sigur ca ajunge in paradis…

     In contrast cu aceste religii, Domnul nostru vine sa plateasca TOT ce datoram, sa incerce sa ne ia ingrijorarile asupra Lui, sa ne curate si sa ne spele si sa ne promita un loc sigur pentru ETERNITATE in Casa Tatalui Ceresc. Asta zic si eu …ca e karma…

DIN INTELEPCIUNEA ALTOR POPOARE...

Cel ce zimbeste in loc sa urle este mai puternic!!!
(intelepciune japoneza)
.............................
Nu te teme sa inaintezi, teme-te doar de incremenire.
(intelepciune chinezeasca)

PERSPECTIVA...

Intr-o zi, un tata dintr-o familie bogata si-a luat fiul intr-o excursie la tara cu gindul sa-l invete cum traiesc oamenii saraci. Au petrecut acolo citeva nopti la o ferma a unor oameni pe care tatal a crezut ca sint destul de sacaci .
La intoarcerea din aceasta vizita, tatal isi intreaba copilul…
-Si cum crezi ca a fost excursia?
-Mi-a placut tare multa, tata!
-Ai vazut cit sint oamenii de saraci si cum traiesc? …a mai intrebat tatal.
-Sigur ca am vazut, a raspuns fiul lui.
-Spune-mi atunci ce ai invatat din experienta asta? A mai zis tatal…
Fiul raspunse:
-Am remarcat ca noi avem numai un ciine…in timp ce ei au patru ciini. Noi avem un bazin de inot care merge pina la jumatatea gradinii…dar ei au un iaz care duce…pina nu mai vezi bine cu ochii. Noi avem niste lampase importate de undeva in gradina sa ne faca lumina, dar ei au un cer plin de stele…Gangul din fata casei noastre este doar mititel…pe cind in fata casei lor se intinde o fisie care merge pina unde merge orizontul. Noi traim pe o bucata mica de pamint dar ei au terenuri care se intind cit vezi cu ochii. Noi avem servitori sa ne ajute…dar ei ajung ei insisi sa aiba timp sa ii ajute pe altii. Noi ne cumparam mincarea, pe cind ei o cresc pe pamintul lor. Noi avem garduri inalte sa ne strajuiasca proprietatea si sa ne protejeze de oamenii rai…dar ei au o gramada de prieteni.

Tatal a ramas fara cuvinte; iar fiul continua…
-Multumesc tati ca m-ai dus sa-mi arati cit sintem de saraci.
Nu-I asa ca perspectiva …este un lucru important?
Oare cum ar fi daca in loc sa ne plingem mereu…am fi cu totii multumitori de ceea ce avem…si ne-am ingrijora mai putin ca nu avem chiar de toate…chiar…oare cum ar fi?

CUM INTELEGE BIBLIA UN COPIL DE 9 ANI...

M-am rusinat de-a dreptul ascultind pe acest baietel de 9 ani povestind ce a invatat el citind intreaga Biblie...

http://www.godvine.com/9-Year-Old-Recaps-The-Entire-Bible-fb-gv-2891.html

ALEGERE DE PASTOR...

Nu stiu daca mai exista rubrica "Dear Abby", dar cu ani in urma unul din ziarele pe care le citeam avea aceasta rubrica. Si aceasta vestita Abby, era o doamna inteleapta care raspundea intrebarilor pe care oamenii i le trimiteau. Rubrica ei era foarte amuzanta si totodata plina de raspunsuri de cele mai multe ori foarte potrivite. Am gasit intr-o carte o asemenea scrisoare pe care am dorit sa v-o traduc...

Draga Abby,
Una dintre cele mai mari probleme pe care le are o biserica este sa aleaga un pastor bun. Un membru al unui board oficial care trecea printr-un asemenea proces si-a pierdut rabdarea la un moment dat. A fost martorul atitor respingeri din partea comitetului de relatii pastorale  care a refuzat aplicant dupa aplicant pentru sminteli reale sau...chiar imaginare. A considerat el ca este timpul ca acest comitet sa-si faca o analiza sufleteasca potrivita. Asa ca intr-o zi, s-a ridicat si a inceput sa citeasca presupusa cerere a unui aplicant pentru pozitia de pastor in biserica lor.

"Domnilor, intelegind ca amvonul bisericii voastre este vacant, mi-ar place sa aplic pentru aceasta pozitie. Am multe calificari. Am predicat o vreme cu mult succes si de asemenea m-am facut cunoscut ca scriitor. Unii spun ca sunt un bun organizator. Am fost un leader( conducator) mai in toate locurile pe unde am umblat.
   Sint trecut de 50 de ani, si nu am predicat intr-un loc mai mult de 3 ani. In unele locuri a trebuit sa parasesc orasul dupa ce predicile mele au iscat demonstratii si dezordine publica. Trebuie sa recunosc ca am fost inchis de trei sau patru ori dar nu pentruca am facut ceva rau...
    Nu m-am prea inteles nici cu conducatorii religiosi din orasele unde am servit ca pastor. De fapt unii dintre ei m-au amenintat si chiar m-au atacat in mod fizic. Nu prea sint bun de tinut socoteli...mi s-a imputat chiar ca am si uitat pe unii pe care i-am botezat.
    Dar...daca ma alegeti ca pastor , promit sa ma straduiesc sa fiu un pastor bun."

Cel care a citit cererea s-a intors catre ceilalti membrii din comitet si i-a intrebat...
-Ce ziceti? Il chemam?
Membrii din comitet s-au uitat la el strimb. Adica cum? Sa considere dinsii ca pastor unul care creaza dezordine, un uituc si un fost detinut? Ori membrul lor de comitet si-a pierdut mintile? Domnule...ce nerv poate avea sa le faca o asemenea propunere...
    Dar omul s-a uitat roata la ei cu un zimbet usor pe fata lui si dupa o mica pauza le-a spus...
-Si am uitat sa va spun...semnatura de pe cerere este a ...Apostolului Petru...

CIT POTI FII DE NEPASATOR?

(tradus)
Un om, plimbindu-se pe puntea unui vas, s-a impiedecat de o funie si a cazut in apa adinca si rece. A revenit la suprafata apei strigind disperat dupa ajutor, apoi s-a scufundat din nou. Omul nu stia sa inoate. Era in mare primejdie.

Prietenii lui erau prea departe sa-l ajute, dar numai citiva yards mai departe, un tinar statea intins la soare. In timp ce omul cazut in apa striga disperat dupa ajutor, tinarul ce se bronza, care era un excelent inotator - nici n-a miscat macar un deget. Ba mai mult …si-a ridicat capul si a privit nepasator cum cel cazut se ineca.

Membrii familiei celui care s-a inecat, rupti de durere si indignati de nepasarea tinarului care facea plaja si care ar fi putut sa-l ajute pe cel inecat, l-au dat pe acesta in judecata. Au pierdut insa.

In 1928, acest caz care va aseza un precedent pentru asemenea situatii, la judecatoria din Massachusetts a stabilit ca omul ce facea plaja nu avea nici o responsabilitate legala in acest accident si avea tot dreptul sa-si vada de treaba lui chiar daca celalalt murea din cauza nepasarii lui.

Crestini fiind, putem oare sa ne vedem de treburile noastre constienti ca cei din jurul nostru se pierd? Raspunsul cu siguranta este…”Nu”. Cind Isus este prezent in vietile noastre …nu putem fi indiferenti la nevoile altora. Prin exemplul Sau si cuvintele Sale El ne-a invatat cum sa fim folositori celor din jur care au nevoie de ajutorul nostru. Daca vrem sa fim ca si Christos…asta este singura cale…singura optiune.

Poate ca nu ti se ofera prilejul astazi sa salveti pe cineva care se ineaca, dar poti gasi multe alte cai sa fi folositor cuiva. Nu este responsabilitatea noastra sa guvernam viata cuiva sau sa le implinim toate nevoile. Dar…este responsabilitatea noastra sa nu traim intr-un fel egoist, sa consideram nevoile altora si sa facem cit putem sa-i ajutam.

Amintiti-va cuvintele Domnului Isus din Matei 25:40…”Adevarat va spun ca, oridecite ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie mi le-ati facut.”

DECIZII!!! CE VREM? MIRAJ? SAU MIRACOL? ( 1 )

Decizii…mari si mici…Daca as fi luat o alta decizie, acum 10, 20, 30 de ani…alta ar fi fost viata mea… Nu v-ati intrebat vreodata…daca? Dar daca? Am ajuns la concluzia ca uitindu-ma inapoi la vechile decizii, daca nu o fac sa invat din ele, sau sa impartasesc experienta cu cineva; sa-I ajut sa ia decizii mai bune…nu mai are rost – este o cheltuiala in plus de emotii, nervi si energie. Prefer sa-mi iau lectiile si sa continui excursia pe pamintul asta privind inainte. Lectiile vechi sint astfel si ele bune la ceva. Si…privind inainte…incerc sa iau decizii mai bune pentru viitor. Atit!

Iata ce am citit in seara asta dintr-o carte de studiu mai veche. Ginduri pretioase… si vreau sa le impartasec cu voi…
…………………………………………….
Din “Tough choices” (alegeri grele) de Ruddell Kelfer
Tradus Rodica Botan
Te-ai oprit vreodata sa consideri cite decizii ai sa iei inainte ca ziua de astazi sa se sfirseasca? Cite decizii ai sa faci saptamina asta – si cum toate vor ajunge sa intre in istorie? Cite decizii ai sa iei in urmatoarea luna?

Foarte multe din aceste decizii sint marunte. Iesim afara sa luam dejunul dupa serviciul de biserica, sau venim acasa? Depinde de tara unde esti sau de obiceiurile care le ai…dar pina si la subiectul asta simplu - ce maninci de amiaz? …se cer decizii.

Cit am sa maninc? Ce am sa maninc…salata sau ceva mai substantial? Ce fac dupa masa? Ma uit la un meci de fotbal, dorm…studiez? Am sa-l disciplinez pe Johnny pentruca raspunde obraznic? Am sa raspund la mesajul ala telefonic pe care l-am aminat de citeva zile? Ma duc sau nu la spital sa vizitez pe ruda aia care este internata?

Dar nu toate deciziile sint minore. Unele decizii pe care le luam astazi, sau saptamina asta, sau anul asta, vor schimba cursul vietii noastre.

-Sa schimb oare serviciul?
-Sa ma mut in alt oras?
-Sa accept responsabilitatea unor anume slujbe la biserica?
-Sa cumparam oare casa aia?
-Sa imprumutam bani?
-Sa ma fac misionar?
-Sa ma casatoresc cu X?
-Sa ma duc la o consultatie medicala pentru problema respectiva?
-Sa ma apuc de businessul asta?
-Sa rup oare prietenia asta?
-Sa ma duc la consultatii - pentru problemele emotionale care le am?

Adevarul este ca intreaga viata este rezultatul unor serii de decizii marunte. Si in timp ce un Dumnezeu suveran face ca toate lucrurile sa lucreze impreuna spre binele nostru, dorinta Lui este ca noi sa invatam sa facem mai intii de toate alegeri potrivite. Ceea ce trebuie sa invatam in primul rind este sa stim sa ne stapinim. Traim cu intelepciune cind il lasam pe Christos sa controleze viata noastra. Este aceasta stapinire de sine un miraj sau un miracol? Concluzia este ca stapinirea de sine acolo unde dorintele noastre stapinesc apetitul nostru si emotiile, este doar un miraj daca nu este Duhul Lui Dumnezeu in controlul vietii noastre. Altfel sintem ca un motor fara conbustibil sau un televizor fara curent electric. Ideea, gindurile, intentiile ce le avem pot fi bune dar daca nu avem si putere sa le ducem la indeplinire… nu ne vor folosi la nimic.

Cind Christos este la cirma vietii noastre (si asta este adevarata intelepciune) atunci stim sa facem decizii marunte potrivite, iar El produce rezultate fenomenale la aceste decizii marunte. Si asa, deodata, viata noastra ajunge sub controlul Lui. Nu mai sintem atrasi si impinsi de propriul nostru apetit, de dorintele noastre nesatioase, si nu mai sintem condusi de emotii. Si atunci luam decizii in armonie cu Cuvintul Lui, sub controlul Duhului Sfint, si Dumnezeu este stapinul vietii noastre.

Asta inseamna sa traiesti o viata libera controlata de Dumnezeu. Si doar atunci mirajulul…devine un miracol!

UN RAZBOI AL EZITARILOR... ( 2 )

Tough Choices
(Tradus Rodica Botan)

http://rodicabotan.blogspot.com/2010/02/miraj-sau-miracol.html (1)

Satana are alte idei (vizavi de decizii) El vrea asa de mult sa ne vada ca ezitam in confidenta noastra ca Dumnezeu poate sa aiba grija de vietile noastre; si asa ca se joaca cu emotiile noastre. Ar vrea sa ne mareasca apetitul pentru placerile acestei lumi, pentru minciunile ce le propaga lumea si pentru logica lumii…si se joaca cu sensibilitatile noastre si inclinatiile noastre pina ce abilitatea noastra de a lua decizii se dizolva intr-o mare de emotii confuze.

Iacov descrie rezultatul acestei confidente falimentate care ezita tot timpul…”caci este un om nehotarit si nestatornic in toate caile sale.” Iacov 1:8. Concluzia lui despre acest fel de crestin este ca are doua fete. Si acest om n-o sa primeasca nimic din ceea ce a cerut. Apoi , va ramine instabil in absolut tot ceea ce face. Viata lui va fi instabila, confuza, inconsistenta si frustrata. Satan , prin faptul ca-i fura spiritul decisiv, il fura in acelasi timp de productivitatea vietii lui…de roada.

Dar Dumnezeu este acela care se misca cu siguranta, cu consistenta, cu continuitate. Toate deciziile Lui sint in armonie cu un scop perfect al voii Lui. El nu-si schimba mintea niciodata. Dumnezeu niciodata nu are momente de indecizie, de confuzie…El niciodata nu se opreste sa faca ce si-a propus pentruca s-a facut noapte, sau El este obosit, sau nu poate sa decida inca. Nu isi uita obiectivele niciodata. Nu este afectat de emotii sau foame de nimic. El cintareste situatiile, le masoara prin Cuvintul Sau, care niciodata, niciodata nu se schimba , si face decizii deliberate bazate pe ceea ce ii onoreaza Cuvintul Sau, binecuvinteaza pe copii Lui si glorifica Numele Lui Cel Sfint. Dumnezeu n-a facut niciodata o decizie gresita…si nu o va face niciodata

DUSMANII DECIZIILOR DUMNEZEIESTI ( 3 )

din "Tough Choices"
de Russell Kelfer
(tradus Rodica Botan)
http://rodicabotan.blogspot.com/2010/02/miraj-sau-miracol.html  ( 1 )
http://rodicabotan.blogspot.com/2010/03/un-razboi-al-ezitarilor.html ( 2 )

Dumnezeu ne-a dat fiecaruia dintre noi un “Facator de Decizii” personal, interpretul perfect al voii Lui, care este Duhul Sfint. Asa ca, eliberati de sclavia poftelor si a emotiilor, sintem totdeauna liberi sa alegem sa-I facem voia Lui si astfel ii dam Lui libertatea sa-si faca voia in noi. Noi alegem, dar El implineste. Numai Duhul Sfint poate face voia Lui Dumnezeu. Asta este o viata controlata de credincios .

Satana bineinteles ca uraste acest lucru, asa ca a creeat un baraj ingenios de dusmani care sa nu ne lase sa facem o alegere potrivita cu privire la controlul vietii noastre. Aceste bariere create de el sint: impulsivitatea, minia, gelozia, lacomia, adulterul, si betia…sa enumar doar citeva. Sint doar citeva din buruienile lui satan plantate in gradina controlului Lui Dumnezeu . Acestea tintesc sa ne fure controlul vointei noastre lovind in partea emotiva, stirnindu-ne poftele, pina cind slabanogiti , pierdem controlul si facem tot felul de alegeri gresite. Cind alegem altceva in afara Lui Dumnezeu sa ne controleze viata, acel control ce il dadudem lui Dumnezeu este acum in mina dumnezeilor emotiilor si al patimilor de tot felul, dumnezeii acestei lumi.Povestea spusa de satan Evei din Geneza 3 si Domnului Isus in Matei 4, a fost ca ei pot sa traiasca independent de Dumnezeu, ca ei pot sa hotarasca singuri, sa fie ei insisi dumnezeul lor, sa isi stabileasca singuri ce standarde vor, si sa lase circumstantele sa le dicteze deciziile. Dar asta este doar marea lui minciuna.

Ori Dumnezeu ne controleaza viata prin decizia pe care o faci sa-I dai voie sa o controleze, ori satana iti controleaza viata cind tu alegi sa-i asculti sfaturile de buna voie sau din nebagare de seama. Tu si cu mine, am fost creati de Dumnezeu sa fim condusi de un spirit. Alegerea noastra nu este DACA sa fim condusi de un spirit ci CARE spirit il vom alege ca sa ne conduca.

Asa ca , viata de credincios este bazata pe decizii, un proces de a face in mod deliberat alegeri potrivite fara sa fim influentati de satana nici prin pofte si nici prin emotii.

DACA, CUMVA...

"Daca mindria te impinge la fapte de nebunie si daca ai ginduri rele, pune mina la gura; caci baterea laptelui da smintina, scarpinarea nasului da singe, si stoarcerea miniei da certuri."Proverbe 30:32-33

...dirijind Bethoven la 3 ani!?

http://www.godvine.com/Cute-3-Year-Old-Conducts-fb-gv-2881.html

HOLYLAND

http://www.p4panorama.com/panos/HOLYLAND/index.html
Dati clik pe sageti pana... "va prindeti".

Sageata din dreapta, mijlocul ecranului, aduce in imagine toate cele 72 de poze. Alegeti cu clik una din ele.

COME TO JESUS

http://www.godvine.com/Cute-5-Year-Old-Sings-Come-to-Jesus-in-the-Sweetest-Way-2885.html

CUM SA FII UN BUN LEADER...

Am fost la o clasa de leadership (cum sa fii un bun conducator de oameni ) acu' citeva zile - trimisa de companie. Printre alte lucruri, am primit o lista interesanta. Ca sa fii un bun conducator, trebuie sa stii cum sa minuiesti atit munca sau materialele, cit si oamenii. Cel ce se pricepe bine la partea materiala/ fizica se numeste manager. Cel care se ocupa de oameni este conducator/leader. Iata o lista care mi s-a parut foarte interesanta si adevarata totodata.





Manageri                                                              Conducatori/Leaders
Gindeste pe termen scurt                                      Gindeste pe termen lung
Gindeste tactica                                                     Gindeste strategie
Planuieste acuma si atunci                                     Intreaba ce anume si de ce
Se uita la linia finala                                              Se uita la linia orizontului
Stie businessul de zi cu zi                                      Cunoaste consumatorul
Are grija sa perfectioneze produsele si               Are grija produselor noi si sa descopere noi 
     procesele existente                                                    procese
Dezvolta succesul prin calitate                              Ajunge la succes folosindu-se de oameni
Supravegheaza                                                      Influenteaza
Obtine autoritate datorita pozitiei ce o are             Cistiga autoritate prin felul de a gindi si 
                                                                                       comportament
.........................
Interesant concept si interesanta lista. Dumnezeu ne pune la dispozitie un spectru asa vast de cunostinte... Fiii lumii acesteia exploateaza intelepciunea acestei lumi, ca sa obtina succes in afacerile lumii... Noi, copiii Domnului avem si noi un business pe lumea asta, si businessul nostru este sa spunem lumii despre Christos. Unii sintem talentati intr-un fel, si altii intr-alt fel. Avem multi dintre noi talente deosebite si daruri deosebite.
     In copilarie si adolescenta, am urmat cursurile unei scoli de muzica. Stiu ca talentul de a cinta sau urechea muzicala nu sint suficiente pentru a fi un bun cintaret. Trebuie sa inveti tehnica ...trebuie sa inveti "cum" sa practici talentul.
     Sintem trimisi in lume ca sa raspindim Cuvintul Lui. Trebuie sa fim buni manageri ai Cuvintului, dar si buni leaders/conducatori de oameni. Putem avea un talent deosebit - innascut, dar...avem nevoie si de tehnica - si asta se invata.
      Si putem invata de la orice... pina si de la molie... Dumnezeu este fericit cind cerem de la El lucruri dupa voia Lui. Solomon a cerut intelepciune, si Dumnezeu nu numai ca s-a grabit sa i-o dea, dar a mai adaugat si alte lucruri minunate pe deasupra... Sa invatam...sa cerem intelepciune...sa o punem in practica spre slava Lui.

Despre Viata

Cel ce vrea sa fie un bun conducator trebuie sa fi fost supus unei conduceri mai intii.
Aristotle, Politics.

Viata este o lectie lunga de umilinta.
James M Barrie, The Little Minister

Viata este arta de a aduna concluzii suficiente din surse insuficiente.
Samuel Butler , Note Books

Viata este o boala incurabila.
Abraham Cowley, ti Dr Scarborough

Viata poate fi inteleasa uitindu-te inapoi, dar trebuie traita uitindu-te inainte.
Soren Kierkegaard, Life

CIND SINT IMPOVARAT

De Avram Botan


Te chem cind sint impovarat
Si cad pe drumul greu;
Te chem pe Tine adorat
Mintuitorul meu.
Cind ratacesc si nu mai am
Durerea cui s-o spun,
Te chem ca imi aduci balsam,
Sa-mi fii prieten bun.
Cind noaptea vine, atunci iar
Te chem cu-acelasi dor
Ce-l am cind zorile rasar
Sa stiu ca-mi esti "Pastor".
O clipa de m-ai parasi
M-as pierde pentru veci;
M-ar birui, m-ar inghiti
A mortii umbre reci.
Ramii cu mine dar, si fii
Al vietii mele Domn,
Pin' voi ajunge-n vesnicii
L-al nemuririi Tron.

MAGAZIN DE CUMPARAT SOTII!!!

…Acuma cei care ati citit despre esecul acelei femei dusa la magazin sa isi gaseasca un sot… trebuie sa stiti ca peste drum, s-a deschis un alt magazin nou unde se pot cumpara sotii…

Cineva insa a avut o alta idee despre cum sa repartizeze "the merchandise". Probabil ca un barbat a facut repartizarile, pentru ca la "Parter" se vind femei care sint romantice…si majoritatea barbatilor isi fac acolo cumparaturile…La "Primul etaj" gasesti femei care sint romantice si au si ceva bani… Cei mai aventurosi dintre barbati iau liftul pina acolo….Iar restul cladirii, etajele superioare, nimeni n-are habar ce fel de marfa se gaseste...ca inca nici un barbat nu s-a aventurat atit de departe…!!!

CARE ESTE ECOUL TAU?

Un tata si fiul sau urcau poteca unui munte. Fiul se impiedica si cade, se loveste suficient de tare sa strige cit il tin plaminii…
-Auuuuuuuuuuuu!!!
Spre surprinderea lui undeva intre munti, ceea ce a strigat el cu o clipa mai inainte se aude repetat…
-Auuuuuuuuuuuu!!!
Curios baiatul striga din nou…
-Cine esti?
Si aude imediat ca un raspuns…
-Cine esti?
El continua sa strige…
-Eu te admir!!!
Aceeasi voce asemanatoare cu a lui ii raspunde …
-Eu te admir!!!
Miniat ca este inginat, striga din nou…
-Natingule!
Si imediat vocea ii striga inapoi…
-Natingule!!!
De-a dreptul contrariat se uita la tatal sau si il intreaba…
-Ce se intimpla?
Tatal ii spune…
-Fii atent, fiule…
Si tatal striga cu toata puterea…
-Tu esti un campion!!!
Vocea tatalui se repeta cu putere…
-Tu esti un campion!!!
Baiatul se uita surprins, dar inca nu intelege mare lucru. Tatal ii explica:
-Oamenii numesc acest fenomen “ecou”…dar as putea spune ca asa este “viata”. Iti da inapoi tot ce spui sau faci. Viata noastra este o reflexie a actiunilor noastre. Daca vrei mai multa dragoste, creeaza aceasta dragoste in inima ta. Daca vrei competenta pentru echipa ta, straduieste-te sa fii mai competent. Aceasta relatie este valabila pentru orice, in toate aspectele vietii; viata iti va da inapoi tot ce pui in ea.
Viata ta nu este o coincidenta, este reflexia ta…

Autor necunoscut.
Traducere Rodica Botan

INTERESANT...

http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=ya2rQ_hGGVg#!
Andrei Plesu- despre parabole...

-Domnul Isus a venit pentru toti...dar nu pentru oricine.
-Ideologia este o birocratizare a gindirii...
Andrei Plesu

REGULI DE CIRCULATIE ...

Invata sa admiti ca ai gresit inainte ca altcineva sa exagereze ceea ce s-a intimplat.

AM AVUT UN VIS...

     Azi noapte am avut un vis care m-a tulburat. Acuma nu sint eu visatorul Iosif, si stiu ca si visele se nasc din multimea gindurilor... nu numai trimise special de Dumnezeu la cineva... dar nu ma pot opri sa nu ma gindesc cu ingrijorare la ce o fi insemnind sau ce incearca creierul meu sa rezolve?!

     Am visat ca eram in Romania si dormeam in vechea mea camera de copil - si ca m-am trezit si am stiut ca m-am trezit nu din somn, ci din "ceva"...sau mai bine zis dupa "ceva"- o catastrofa de care nu-mi aminteam si stiam ca s-a intimplat ceva cu mine de care nu aveam cunostinta... Asa ca in somn ma rugam de sora mea sa-mi spuna ce anume s-a intimplat pentru ca simteam si stiam ca "acel ceva" imi produce o tristete si o durere teribila desi nu cunosteam amanuntele...
     Am fost asa de ravasita, ca nu m-am dus nici la lucru...si m-am trezit acuma la ora 10, intr-o dimineata glorioasa si un soare blind si dulce... O lumina placuta intra pe fereastra si din cite stiu toti si toate sint la locul lor. Cind m-am trezit pe la 3 jumate, 4 din vis si m-am simtit asa de obosita si cumplit de ingrijorata, mi-am amintit din nou mottoul acestui an..."ma-ncred in El orice s-ar intimpla"...si repetind aceasta fraza, m-am dus inapoi la culcare.
     Ingrijorarile astea vin peste noi si ziua, si noaptea- fara sa le putem controla. Si ne fac sa ne tremure sufletelul in noi de grijuri. Azi noapte eram ingrijorata de ceva ce nu stiam daca se intimplase si voiam sa stiu amanunte. Nu-mi vine sa cred cit de lucrativ este diavolul sau pur si simplu cit de bogata este imaginatia mea. Nu-i de ajuns ca avem de-a face cu problemele reale care SE INTIMPLA, EXISTA, in viata noastra, dar consumam la timp, si energie, si nervi cu DAR DACA, sau POATE...s-ar  putea intimpla.
     Biblia spune sa aruncam asupra LUI toate ingrijorarile noastre. Asta inseamna ca de cind lumea si pamintul oamenii au avut de-a face cu ingrijorarile si nu este doar un atribut al secolului in care traim. Uite-ma aici ca ma ingrijorez de... ingrijorari... sau ca nu le stiu chiar pe toate si n-as vrea sa-mi lipseasca sau sa-mi scape nici un motiv de ingrijorare...Mai este cineva pe-aci care simte la fel? Care zilnic adauga la povara reala si una imaginara? Cum ar fi sa avem incredere in promisiunile lui Dumnezeu? Mai intii sa le citesc - ca nici promisiunile nu le stiu chiar pe toate... trebuie sa le caut si sa fac o lista. Stiu ca El ne poate da "piine ca in somn"...ca El hraneste pasarile cerului si imbraca crinii de pe cimp cu o maretie mai mare decit a lui Solomon. Stiu ca El pregateste un loc deosebit de frumos, ca acolo unde va fi El sa fim si noi. Stiu ca nu lasa sa ni se clatine piciorul si ca El este ca si umbra noastra pe mina dreapta. Acuma, mai aproape si mai lipita de noi decit umbra, nu stiu ce poate fi?!
     David zice..."unde ma voi duce departe de fata Ta"?...Pai unde? Dumnezeu este prezent ...mai ramine sa fim si noi...
     Uite astea sint gindurile mele din dimineata asta... si m-am decis sa "ma-ncred in El" pe ziua de azi si sa-L las pe El sa rezolve sau sa alunge visele noptii, ca si asa, ce-as putea rezolva singura? "Pacea sa fie cu voi cu toti care sinteti in Christos!"( 1Petru 5:14b)
 

tata si Tata...

din "crazy love"
de Francis Chan
tradus Rodica Botan

M-au invatat cind eram copil, cintarea “Isus stiu ma iubeste”. Chiar daca n-ai crescut intr-o biserica, probabil ca stii cum se sfirseste cintarea…”Biblia-mi spune asa…”

Daca ti-ai petrecut ceva timp in biserica, ai auzit exprimata intr-o forma sau alta, ideea ca Dumnezeu te iubeste. Am crezut acest lucru de ani de zile, pentruca, asa cum spune si cintarea…”Biblia-mi spune asa”. Singura problema era comnceptul care l-am invatat si care nu l-am cunoscut in mod implicit ca fiind si adevarat. Ani de zile am avut acest concept al dragostei Lui Dumnezeu in capul meu, si as fi putut sa am raspunsul bun la intrebarea “cum este Dumnezeu” - dar cu inima nu am inteles pe de-a-ntregul.

Nu cred ca sint singura persoana care nu a inteles dragostea Lui Dumnezeu. Majoritatea dintre noi, intr- o oarecare masura avem dificultati in a intelege, in a crede si a accepta dragostea absoluta si nelimitata a Lui Dumnezeu pentru noi. Motivul pentru care noi nu primim, nu credem sau nu vedem dragostea Lui este diferit de la o persoana la alta, dar toti avem mult de pierdut pentru ca nu intelegem.

In cazul meu, motivul a fost relatia mea personala cu tatal meu.

tata si Tata…

Ideea ca as fi dorit de tatal meu este strain pentru mine. In copilaria mea, in anii de crestere, nu m-am simtit dorit de tatal meu. Mama a murit cind m-a nascut, asa ca e posibil ca el sa ma fi vazut ca motivul mortii ei - nu imi dau seama…

N-am avut niciodata o conversatie substantiala cu tatal meu. De fapt, singura afectiune de care imi amintesc a fost pe vremea cind aveam noua ani, cind m-a luat pe dupa cap pentru o perioada de 30 de secunde in drum spre cimitir – la inmormintarea mamei mele vitrege. In afara de acel moment, nu m-a atins niciodata decit atunci cind ma batea pentru neascultare sau cind il deranjam.

In relatia mea cu tatal meu scopul meu era unul singur - sa nu-l supar. Ma miscam in asa fel in jurul casei, ca sa nu-l deranjez niciodata.

A murit cind aveam 12 ani. Am plins, dar in acelasi timp m-am simtit usurat. Relatia pe care am avut-o cu tatal meu mi-a marcat viata pentru multa vreme, si ma gindesc ca multe dintre emotiile ce le-am avut vizavi de el, le-am transferat cumva la relatia mea cu Dumnezeu. De exemplu - m-am straduit din rasputeri sa nu-L supar pe Dumnezeu cu micile mele probleme. N-am aspirat nicidecum ca Dumnezeu ma vrea; eram fericit sa stiu ca nu ma uraste si nu ma loveste.

Nu ma judecati gresit. Tatal meu pamintesc nu a fost absolut un om rau. Ii multumesc Lui Dumnezeu pentru el, pentru ca de la el am invatat disciplina, respect, teama si ascultare. Si mai cred ca, in felul lui, m-a iubit. Dar nu pot sa indulcesc faptul ca relatia negativa pe care am avut-o cu el mi-a afectat in mod negativ viziunea despre Dumnezeu pentru multi ani.

Din fericire, relatia mea cu Dumnezeu a luat o cotitura majora cind am devenit eu insumi tata. Dupa ce s-a nascut fiica mea cea mai mare, am inceput sa ma gindesc ca am gresit foarte mult in viziunea mea despre Dumnezeu. Pentru prima data am gustat intr-un fel simtamintul pe care Dumnezeu Tatal il are pentru noi. M-am gindit adesea la fetita mea. M-am rugat pentru ea in timp ce ea dormea noaptea. Am aratat poza ei tuturor celor interesati sa o vada. M-am laudat cu ea lumii intregi.

Citeodata, cind veneam de la lucru, fetita mea ma intimpina fugind la mine si aruncindu-se in bratele mele, cind abia ma dadeam jos din masina. Asa ca va imaginati ca asta a devenit un moment favorit al zilei pentru mine.

Dragostea mea si dorinta pentru copiii mei a fost atit de puternica, incit mi-a deschis ochii sa inteleg cit de mult ne iubeste si ne doreste Dumnezeu. Expresia de dragoste a fiicei mele pentru mine si dorinta ei de a fi mereu cu mine este cel mai nemaipomenit lucru. Nimic nu poate inlocui sau da mai multa fericire decit simtamintul ca esti cu adevarat, in mod exuberant, dorit de copiii tai.

Prin aceasta experienta, am ajuns sa inteleg ca dorinta mea pentru copiii mei este doar o forma mult mai slaba, ca un ecou lesinat al dragostei lui Dumnezeu pentru mine si pentru oricare alta faptura creata de El. Sint doar un om facut din pamint, un tata pacatos si imi iubesc copiii atit de mult, ca e dureros. Cum deci sa nu ma incred in Tatal Ceresc, care este perfect si care ma iubeste infinit mai mult decit am sa-i iubesc eu vreodata pe copiii mei?

Matei 7:11…”Deci, daca voi, cari sinteti rai, stiti sa dati daruri bune copiilor vostri, cu cit mai mult Tatal vostru care este in ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer.”

Dumnezeu merita increderea noastra mai mult ca oricine; si, cu toate astea. pentru un timp atit de indelungat, m-am indoit si nu m-am increzut in dragostea Lui si planurile Lui pentru mine.
……………………….

Inca un capitol dintr-o carte minunata. Gindurile lui Francis nu sint departe de felul cum gindim si noi citeodata…

Fratii mei… sintem iubiti de Tatal Ceresc cu o dragoste gata de sacrificiu. A trimis pe Singurul Sau Fiu, ca sa ne rascumpere. Oricare ar fi situatia in care te afli - increde-te in El; Tatal Ceresc da lucruri bune celor ce I le cer…

UN SFAT PENTRU GINERE...

http://www.godvine.com/Father-of-the-Bride-Gives-the-Most-Touching-Speech-Ever-2831.html

-Filip...vreau sa-ti spun o poveste. Si ca toate povestile bune, povestea mea incepe asa...

-A fost odata un tata...si daca nu ti-ai dat seama pina acuma...acel tata sint eu. Acest tata a avut un baietel mic...si era foarte fericit. Dar intr-o zi, a aflat ca sotia lui o sa mai aiba un baby...Si m-am rugat..."Doamne, daca este voia Ta, lasa sa am si o fetita"...Si Dumnezeu a ascultat si mi-a dat o fetita. Eu am fost prima persoana care a tinut-o in brate. Si m-am uitat la ea si m-am rugat..."Doamne...fa-o sa fie ca si mama ei." Si Domnul m-a ascultat si asa a fost...era iubitoare si se daruia cu bucurie si era buna la suflet...Dar apoi am realizat ca eu nu sint pe nicaieri...Si atunci m-am rugat din nou si am spus..."Doamne, fa-o sa fie si ca mine!" Si El m-a ascultat...Si fata mea a condus camioane si tractoare si incarca fin si curata tabacco...Tu-ti dai seama ce ai aici?

(Mirele da din cap) Tatal continua...

-Dar in acelasi timp ea este o persoana cu opinii puternice; foarte emotionala si incapatinata... :) Asa ca am zis..."Doamne, destul cu asta...Mai bine fa-o sa fie ca si Tine". Si El a facut-o asa. I-a dat dorinta sa slujeasca oamenii. Fata mea iubeste oamenii. Si-a dedicat viata sa devina asistenta. A readus oamenii la viata. A tinut oamenii de mina cind si-au dat ultima suflare. Dumnezeu i-a dat o dragoste sa misioneze si astfel a umblat peste tot in lume. A vislit canoe peste riuri involburate si s-a tirit pe jos cind gloantele vijiiau deasupra capului ei, numai ca sa le spuna oamenilor despre Isus. Dar...am vazut ca ceva totusi lipsea...Asa ca am spus..."Doamne, te rog fa-o  sa fie fericita." Si atunci te-a intilnit pe tine...

( Mirele isi sterge lacrimile). 

-Vezi privirea ei? Eu n-am vazut zimbetul si privirea asta pe fata ei inainte de a te intilni pe tine. Si iti sint recunoscator pentru asta...

-Astazi iti incredintez cel mai bun lucru pe care il am de dat...Si vreau sa stii doar inainte de a ti-l da...cit am lucrat de greu si eu, si Dumnezeu ca sa o pregatim pentru tine...Asa ca ...Filip...in timp ce iti dau fata mea, sper ca nu te superi daca iti mai dau un sfat..."Eu si Dumnezeu am lucrat din greu...acuma e rindul tau...vezi...nu cumva sa strici ce-am facut noi..."

CE SE VEDE DE SUS?

Dumnezeu vede si stie.

Cu mai multi ani în urma, doi frati care detineau o pravalie într-un mic orasel de tara, au constatat cu stupoare ca multe dintr-o serie de articole de pe rafturile lor, disparusera, desi în urma inventarului reiesea ca nu fusesera vandute.

Fratii au tras concluziile lor si o vreme au încercat sa rezolve problema. In final, unul din ei a venit cu un plan. S-au urcat în pod si au facut o gaura în tavan. Iar apoi, pe rand, unul dintre ei statea în postul lui de observatie, pe cand celalalt se ocupa de clienti.

Ceea ce au descoperit cu privire la unii din concetatenii lor a fost uluitor! Cu toate acestea nu s-a adus nicio acuzatie fatisa:

In schimb au lasat sa se înteleaga ca în tavan exista un orificiu. Furtisagurile au încetat aproape instantaneu! Dar uneori fratii observau amuzati cate un cumparator care se plimba prin magazin ridicandu-si brusc privirea în tavan, cu un oarecare sentiment de vinovatie întiparit pe figura.

Multi dintre semenii nostri se comporta ca si cum, "acolo sus" n-ar fi nimeni care sa vada ceea ce fac ei pe pamant.
(Sunday School Times)
...............................

VORBE CU TILC...

Vorbe cu talc...

Cele mai importante lucruri din viata nu sunt lucrurile.
Gasirea greselilor la altii este un talent ce trebuie îngropat.
Mantuirea este gratuita, dar nu ieftina.
Dusmanii se fac, nu se nasc.
Viata este fragila, manevrati-o cu rugaciune.
Recunoasterea greselilor nu este niciodata o greseala.
Daca vrei sa omori timpul, fii sigur ca-i al tau.
Calea spre cer este sa întorci spre dreapta si s-o tii drept înainte.
Unii sunt foarte punctuali venind întotdeauna tarziu.
Dumnezeu ne vrea toata inima, desi o vrea franta.
......................................

Egoism
Egoistul este ca omul care zboara cu balonul. Toti ceilalti oameni i se par mici. Si el le pare mic tuturor.
Un egoist este omul care crede ca daca el nu s-ar fi nascut, toti oamenii l-ar fi întrebat de ce.
Un egoist este omul care vorbeste atat de mult despre el însusi, încat nu mai poti spune nimic despre tine însuti.
Egoismul este un narcotic administrat de diavolul celor ce sufera de mediocritate.
Egoismul este un anestezic generat interior care-i permite omului sa traiasca fara dureri cu el însusi. Numai egoistul sufera cu adevarat. Si tot timpul.
Adevaratul egoist accepta chiar ca altii sa fie fericiti. Daca sunt datorita lui. Numai moartea egoistului este deplina. Nimic din el nu mai ramane altora.
Cei care ne datoreaza totul ne sunt dragi mai presus de orice. Egoismul sfasie sufletul asa cum un tigru sfasie trupul.
"Legea egoistului: "Scoala-te tu, sa ma asez eu"
Un semn la un magazin de haine, lipit pe oglinda camerei de proba, spunea: "Obiectele care se vad în aceasta oglinda apar mai mari ca în realitate".

VINE PRIMAVARA...

     Citind rindurile e-mailurilor si comentariilor primite - dar mai ales citind printre rinduri …am ajuns sa am o stare de bine pe care nu v-o pot descrie. Am venit in fata voastra de atitea ori plina de neputinte… frinta de probleme, abia agatindu-ma de singurul lucru stabil in viata mea- si asta este Christos Domnul Domnilor si Domn al inimii mele. El este Acelasi in veci si promisiunile Lui sint lucru sigur.

     De Anul Nou am avut un singur gind si m-am gindit ca anul asta sa “ma-ncred in El’…orice ar fi. Stiu ca “orice”-ul poate fi atitea lucruri…ca mi-e groaza sa ma gindesc cit si ce poate fi. Dar imaginatia mea bolnava ma duce doar prin colturi si cotloane intunecate. Dumnezeu este un Tata bun si da lucruri bune copiilor Lui, chiar daca uneori aceste lucruri sint primite cu lacrimi de durere…sa nu-mi spuneti ca nu vi s-a intimplat si voua…?!

     Cu vreo luna in urma, un var de-al meu …baiat tinar, a avut un accident- si s-a dat cu masina peste cap pe freeway. Cind a venit politia, si ambulanta, si pompierii, au intrebat unde este individul din masina…si el a raspuns…

-Eu sint…

Politaiul s-a uitat mirat la el, ca nu-i venea sa creada ca a iesit intreg din masina aia dubita. N-a avut nici o singura zgiriietura pe trup… Ceva insa s-a schimbat inauntrul lui. Sami avea niste intrebari fara raspuns si pentru ca viata lui nu mergea chiar cum dorea el, a crezut ca Dumnezeu nu il  iubeste. Ajuns acasa dupa acest incident insa, a imbratisat-o pe mamica lui si i-a spus.

- Acuma sint sigur…

-De ce esti sigur…a intrebat mamica lui mirata?

-Sint sigur ca Dumnezeu ma iubeste!!! a fost raspunsul lui…

     Astazi simt si eu ca Dumnezeu ma iubeste (din nou) - si ma iubeste si prin voi. …

    

     Si uite am si o lectie din toata intimplarea…ca mie imi place sa invat din fiecare lucru cite ceva. Ce putin efort trebuie ca sa aduci o schimbare in viata cuiva…Cit de simplu este sa spui citeva cuvinte – dar care sa vina din inima…ca sa schimbi situatia cuiva…Fiecare din noi avem nevoie de aceste momente sfinte…toti avem un suflet care tinjeste mereu dupa ceva…nelamurit si tainic. Si acest lucru este dragostea…dragostea de frati si dragostea de oameni.

     Cind zici ceva despre dragoste – spectrul este pentru majoritatea oamenilor din zilele noastre plasat undeva intre “la rascruce de vinturi” si “pe aripile vintului”…Dar darul vostru pentru mine a fost un dar de dragoste care nu este nici la rascruce, si nici pe aripi... Este o dragoste cu dimensiuni si atribute dumnezeiesti. Si de o astfel de dragoste avem cu totii nevoie…este o dragoste izvorita din Christos – o dragoste care se da fara egoism, fara pretentii in dreptul ei, fara asteptari si fara avantaje…Pe unii din voi nu va cunosc, desi as vrea sa va stiu. Dar mi-ati atins inima intr-un fel pe care n-am sa-l pot uita niciodata. Lectia mea de aici ar fi sa incerc in fiecare zi sa ating inima cuiva in acelasi fel in care voi mi-ati atins-o pe a mea… Sa zimbesc, in loc de sa fiu incruntata…sa imi pese in loc sa trec nepasatoare, sa ascult cind cineva are ceva de spus, sa casc gura si sa spun o vorba buna in loc sa stau imbufnata…

     Un soare deosebit de frumos patrunde in biroul unde lucrez. E primavara afara si e primavara si in inima mea…

Din notitele lui Avram Botan...

De ce ramii departe cind drumul ti-e deschis?
De ce-ntorc fara tine citi soli ti s-au trimis?

De ce nu-mbraci vesmintul din aur de Ofir
Si-ntirziI cind te-asteapta al cintecelor sir?

De ce nu vrei chemarea iubirii s-o asculti?
De ce vin fara tine trimisi atit de multi?
............................
Nu astepta durerea, cind totul va fi-nchis;
Nu-ntoarca fara tine si ultimul trimis...!!!
....................
Intrebari si o chemare...Noi toti sintem chemati. Chemati pe nume...pentruca datoriile noastre au fost tinute intr-o evidenta undeva...si au trebuit platite. Si Dumnezeu si-a trimis Fiul ca sa le plateasca in locul nostru. Pentru fiecare din noi s-a platit - pe nume.

Astazi...auzi chemarea? Poate ai auzit-o si alta data dar astazi este speciala. Nu sti ce se poate intimpla in minutul, secunda urmatoare...Sa nu-ntoarca cumva fara tine si ultimul trimis!!!...Caci astazi s-ar putea sa fie ultimul trimis...si ultima chemare...Ma auzi?

CELOR CE MI-ATI SCRIS...

     M-am trezit la 4 si ceva...citeva minute mai degraba decit trebuia. Cu somnul inca viu in mine( nu exagerez...pleoapele mi se tiraie undeva pe jos...si nu-i aspirat covorul...)...ma tirasc inca strimba de spate indreptindu-ma spre computer ...Cumva nimeresc sa-l deschid si casc a lene...sau a lipsa de odihna...sau a...

     -What? Si incep sa citesc, si fiecare e-mail si fiecare comment ma face sa-mi frec ochii si mai virtos , sa-i deschid...ok...si zimbesc...si zimbesc nauca...
     Uite...asta vad eu partasie. Ce-ati facut voi aici pe blogul meu. Ati dat de mine stind jos prinsa de nedumerire si confuzie la un moment dat si ati adus fiecare doar citeva cuvinte...dar ce cuvinte...Sint cuvinte de viata, de dragoste, de intelegere, de incurajare, de tot ce vrei si ce-ti lipseste.
     Are CUVINTUL putere? Uite ca are...chiar si daca nu este Cuvintul Lui...ci al nostru si e izvorit din inima si daruit cu intentii frumoase, cu dragoste...Darmite daca am folosi CUVINTUL LUI...Acela prin care s-a facut lumea intreaga?
     Dragele mele...am stiut intr-o masura oarecare ca putinul meu adus aici isi face lucrarea- dar nu mi-am imaginat felul asta deosebit in care mizgalelile mele artistice...v-au facut sa va simtiti...ha, ha...( Alin in sfirsit o sa aprobe). Una dintre acuzatiile care mi-au fost aduse a fost ca sint prea transparenta...ca toata lumea stie ce-i dincolo de pielea care a inceput sa se zbirceasca bine pe la colturile ochilor...
     M-am gindit insa ca in ziua judecatii o sa aveti mai putine surprize ...si voi si eu...si drept sa spun unele lucruri vechi pe care le purtam de o viata au inceput sa atirne greu. Tare greu...
      Cu voi aici, mi-am petrecut seri tirzii si dimineti adormite si chinuite...Am scris cu periuta de dinti in gura si tragindu-mi cizmele...sau pe jumatate ...si alta jumatate. Am scris de ris, am scris de plins...am scris de durere si de dor, de multumire. Am scris de frica cind Deb avea operatii...am scris cind vestile erau proaste si asteptarile si mai proaste. Si am facut haz de necaz si dup-aia m-am dus in concediu. Si am  pus poze ...multe poze...sa va duc cu mine sau sa va aduc la mine in ograda.
     Am invatat cu voi...am invatat ca fiecare om isi are locul si destinul lui, planuit in detalii de Acela care ne numara si firele de par din cap. El stie EXACT locul unde sintem in calatoria asta pe pamint- ca nu-i altceva viata decit o calatorie. Sa ne purtam bine in calatoria asta si sa adunam cit mai multe memorii frumoase. Ma uit la blogul asta amarit al meu...si pur si simplu parcurg un pic din viata mea cu el...imi amintesc...aici asa a fost, dincolo asa am trait...si uite...acolo asa am gindit. O farima de viata. Dumnezeu este cel care ne-a dat viata si asteapta sa facem ceva frumos din ea.
     Nu-s inca 100 de emailuri si commenturi dar fiecare dintre voi m-ati convins sa continui sa scriu. Si imi pare bine ca si mie mi-a parut rau dupa blog...si v-am simtit lipsa deja...Aseara aveam alte ginduri...acuma am altele...si simt nevoia sa le spun, sa le dau. Va face voua bine? Mie si mai bine...
Asa ca va multumesc...Trebuie sa ma opresc aici ca e timpul sa ma gat sa merg la servici. Ma duc cu inima plina...plina de voi, de tot ce mi-ati daruit prin cuvintele voastre. Domnul sa va binecuvinteze pe fiecare din voi in parte, acolo unde sinteti cu ceea ce aveti nevoie. Pe...curind...si pe...ginduri...
Rodica Botan...

AM PRIMIT CITEVA EMAILURI DE INCURAJARE...

...sa continui sa scriu. Hai sa zic ca am 5 astfel de e-mailuri. Daca am sa adun 100 de astfel de pareri, voi continua. Stiu ca cer mult...dar consider ca asta ar fi o treaba care sa ma convinga ca merita sa pun la o parte toate gindurile care m-au facut sa iau hotarirea de ieri...Astept!!!

Fereastra exista... doar ca voi ati inceput sa vopsiti cerul din jurul ei...

DEOCAMDATA...PAUZA DE BLOG!!!

Nu stiu daca voi mai reveni pe acest blog. Oricum el mi-a fost un tovaras bun de calatorie din August 2008. Mi-a facut mie bine pentru ca m-a tinut ocupata in momente de singuratate si de citeva ori am auzit ca le-a prins bine si altora in momente nu tocmai usor de trecut, pentru ca le-a dat sansa sa afle ca nu sint singurii care trec prin vai... si mai ales ca exista iesire din aceste vai daca Il tin de mina pe Domnul lor. Va multumesc tuturor pentru companie, va doresc binecuvintari sfinte si sa aveti parte de mintuirea pe care ne-a adus-o Domnul Isus cu asa un mare sacrificiu.

Rodica Botan

VIATA MEA E O SCINTEIE (de Avram Botan)

Cuvintul meu nu-i glas de tunet;
Lumina mea nu-i far aprins;
Ce spun e doar abia un sunet
Ca un ecou de stinci respins.

Cintarea mea e-asa de slaba
Si glasul mi-e asa de stins,
Iar drept rasplata-mi da ocara
Acel ce mina i-am intins.






Viata mea e o scinteie
Ce inca nici nu s-a aprins;
Pe frunte lauri n-au sa-mi steie
Chiar daca-nving cind par invins.

Pe unde altii-n zbor navalnic
Trecura falnic biruind,
Abia tirindu-ma urc jalnic
De orice piatra poticnind.

Nu vreau nici titlu, nici renume
In viata care m-a cuprins;
Ma vad in lume, dar de lume
Traiesc asa de mult desprins.

Nu sint nimic! Dar cit de mare
Esti Tu o Doamne, Dumnezeu!!!
Ca fiind nimic, a Ta-ndurare
Ma face azi copilul Tau.

IMPORTANT...despre depresie!!!

http://radoinicolae.blogspot.com/2013/02/un-sfat-pentru-cei-ce-traverseaza-o.html

Christos in noi...

Oct 26...
..."viata ta naturala deriva din parintii tai; asta nu inseamna ca o sa stea asa daca tu nu faci nimic ca sa o pastrezi. Poti din neglijenta sa-ti pierzi viata, ori poti sa o pierzi daca te sinucizi. Tu trebuie ca sa te hranesti si sa ai grija de trupul tau ca sa traiasca; dar sa-ti amintesti mereu ca nu tu ti-ai dat viata tu doar pastrezi o viata pe care ai capatat-o de la altii. In acelasi fel un credincios poate sa-si piarda viata lui in Christos, viata care a fost pusa in el, si de aceea trebuie sa faca eforturi continue ca s-o mentina. Dar si cel mai bun credincios care a existat vreodata nu actioneaza de unul singur- el doar hraneste si protejeaza o viata pe care prin eforturile lui proprii n-ar fi putut sa o obtina niciodata. Si acest lucru are consecinte practice. Atita timp cit viata ta naturala exista in corpul tau, ea singura va lucra ca sa repare corpul tau. Tot asa un credincios nu este un om care nu greseste niciodata, ci un om capabil sa se pocaiasca si sa se ridice din nou de jos si sa inceapa viata din nou de fiecare data cind se impiedica- pentruca viata In Christos exista inauntrul lui, reparindul tot timpul..."

Secvente scrise de C.S.Lewis
tradus Rodica Botan

Am citit si m-am luminat intelegind mai mult ca altadata ca exista o sansa si pentru impiedecati ca mine.  Stiu ca sint si credinciosi tari care nu se impiedica si nu se clatina...dar mai sint si din cei ca mine care fac alergii si se imbolnavesc mereu pentruca sint atacati usor de virusurile acestei lumi. Nu o spun ca o scuza ci o spun cu bucurie intelegind ca si fiinta noastra spirituala are sansa sa se repare atita vreme cit are viata din Christos. Pentru asta insa se pare ca este in responsabilitatea noastra sa ne hranim sufletul asa cum sta in responsabilitatea noastra sa ne ingrijim de trupul nostru fizic cu tot ceea ce este necesar. Ma bucur ca am descoperit acest text micut...si cind te gindesti ca am luat cartea de la o gramada de carti iefinite...

PUNE JOS...

Lectia a inceput. Profesorul tinea in mina un pahar cu apa. Tinea paharul sus, ca sa-l vada toti elevii si apoi i-a intrebat...

-Ce parere aveti... care este greutatea acestui pahar cu apa?

-50 grame... 100 grame... 125 grame... au venit raspunsurile...

-Nu o sa stiu precis pina am sa cintaresc paharul... zise profesorul... dar intrebarea mea este ...ce se va intimpla daca tin paharul sus pentru citeva minute?

-Nimic... au raspuns elevii...

-Ok... dar daca am sa-l tin asa o ora, mai intreba el...?

-O sa inceapa sa te doara mina, a raspuns unul dintre elevi...
-Ai dreptate, acuma spuneti-mi ce se va intimpla daca am sa tin paharul asta cu apa in mina pentru o zi intreaga?

-O sa-ti amorteasca mina; o sa faci stres la muschi, paralizie...sau poate chiar va trebui sa te duci la doctor...s-a aventurat in logica un alt elev, si toti ceilalti au aprobat rizind...

-Foarte bine...dar spuneti-mi acuma...in tot acest timp s-a schimbat cumva greutatea paharului cu apa?

-Nu... a venit imediat raspunsul elevilor...

-Atunci, mai zise profesorul... ce a cauzat durerea din mina si stresul muschilor?

Studentii au ramas...pe ginduri.

Profesorul continua lectia...intrebind din nou...

-Ce as putea face acuma, ca sa imi usurez durerea?

-Pune paharul cu apa jos...au raspuns elevii in cor...

-Exact asa... le-a raspuns profesorul. Si... cam asa sint si problemele din viata. Daca te gindesti putin la probleme este ok. Dar daca le pastrezi in minte si te gindesti la ele mult...incep sa iti produca durere. Le pastrezi in memorie pentru o durata si mai lunga de timp... si incep sa-ti paralizeze viata, si n-ai sa mai poti face nimic altceva. Este important sa te gindesti la problemele sau dificultatile vietii, dar si mai important este sa pui problemele jos la sfirsitul zilei, inainte de a te duce la culcare. Asa incit sa nu ajungi sa te stresezi la maxim si sa poti sa te trezesti in fiecare zi proaspat si puternic, ca sa poti razbi oricaror situatii in care te arunca viata.

povestea luata si tradusa de aici(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=468904576496595&set=a.342434892476898.89335.338077742912613&type=1&theater#)
................
    Ce am tradus eu mai sus este o lectie de viata exceptionala. Dar copiii Domnului au ceva chiar mai bun decit lectia acestui profesor. Credinciosii au o cruce la poala careia sa isi puna toate problemele si stresurile vietii. Domnul Isus a purtat aceste greutati pentru noi pina la rezolvare, a purtat pacatele noastre rosii ca si cirmizul si prin singele Lui ne-a curatit. A platit toate datoriile, a deschis un drum nou si ne ofera Imparatia Tatalui celor dispusi sa o ia cu navala...
    Asa ca nu ne ramine absolut nimic de facut decit sa punem jos...Pune jos...tot ce ai si tot ce te doare...

UN INDEMN SI-O CEASCA DE CAFEA...

"Cel ce va birui va fi imbracat astfel in haine albe. Nu-i voi sterge nicidecum numele din cartea vietii si voi marturisi numele lui inaintea Tatalui Meu si inaintea ingerilor Sai."
Apocalipsa 3:5

Si o aroma muzicala de la a.dama
http://www.youtube.com/watch?v=RjyQfKCSN44

merita vazut...

https://www.facebook.com/photo.php?v=132562550239993&set=vb.174474359217&type=2&theater

TAXE PE 2012...

     Ma pregatesc de taxe. Nimic nou sub soare- toti platim taxe, nu-i asa? Adunind la chitante si asezindu-le in gramajoare...in functie de cheltuieli facute pe obiecte si subiecte, mi-a trecut asa un gind prin minte...Dar daca in fiecare an ar trebui sa facem taxele pentru ...cer?
     Dar daca din tot ce ne-a dat Domnul in anul respectiv ar trebui sa dam "sama" ce am facut cu veniturile?
     Dar daca sanatatea, bunastarea, voiosia noastra ar trebui adunata la veniturile anului?
     Dar daca ar trebui sa explicam cheltuielile si sa dam socoteala? Cheltuieli de timp, de bani, de intelepciune?
     Am un coleg care este catolic. Ieri mi-a spus ca el nu foloseste la taxe ceea ce da la biserica sau binefacerile. Mi-a spus franc ca Dumnezeu da insutit inapoi. Am stat muta si n-am zis nimic stiind cu cita sirguinta adun "binefacerile" mele. Nu este primul om care mi-a spus acest lucru. Saptaminile trecute am mai auzit de la altcineva acelasi lucru...deci inca odata. Oare ...imi vorbeste Dumnezeu intr-un fel ..."aparte" despre acest subiect?
     Ma gindesc ca anumite lucruri le punem in taxe exact asa cum credem noi de cuviinta. Dar in fata Domnului, asezat pe tronul Lui de judecata, gramajoarele noastre de chitante o sa arate altfel, pentruca EL STIE exact unde am cheltuit fiecare neuron, fiecare cent, fiecare secunda.
     Imi fac taxele pe anul 2012...ca asa imi cere Guvernul American. Dar mi-e gindul la taxele de viata, taxele finale in fata unui Guvern Etern...si daca n-ar fi Domnul Isus in care ma incred cu tot ce sint si tot ce am...ar trebui sa ma apuc de pe acuma de plins.
     Putem invata din orice...daca vrem sa invatam. Multumim Domnului pentru oportunitati...

A CUI E PRIMA CLATITA?

O mama pregatea clatite pentru cei doi fii ai sai, Kevin 5 si Ryan 3. Baietii au inceput sa se certe , care va lua prima clatita? Mama lor zarii oportiunitatea pentru o lectie in morala.
“Daca Domnul Isus ar fi aici , El ar spune “ il las pe fratele meu sa aiba prima clatita. Eu am sa astept dupa urmatoarea”, zise ea.

Kevin se intoarse catre fratele sau si ii spuse…
-”Ryan…fa-te tu ca esti Domnul Isus”

PIETRELE CELE MARI ALE VIETII...

Cu ceva timp in urma am citit despre un expert in subiectul “time management” (cum ne chivernisim timpul).
Intr-o zi acest expert vorbea unui grup de studenti in business (afaceri) si, ca sa-i faca sa inteleaga mai bine ceea ce spunea si sa fie convingator, a folosit o ilustratie pe care sint sigura ca acei studenti n-o s-o uite niciodata. Dupa ce v-o spun si voua, sint sigura ca nici voi n-o s-o uitati.
Cum statea in fata acestui grup de studenti care erau dintre cei mai sirguinciosi si pusi pe succes, le-a spus:

-E timpul sa dati un test.
Apoi a scos dintr-o sacosa un borcan de un galon cu gura mare si l-a pus pe catedra in fata tuturor. A mai scos vreo duzina de pietre cit pumnu de mari si usor si cu grija le-a bagat rind pe rind in borcan. Cind borcanul a fost plin pina sus si nu mai incapea nici o piatra, i-a intrebat:
-Este acest borcan plin?
Toata clasa a raspuns deodata…
-Daaaa!!!
Dupa care le-a zis…
-Chiar?
Apoi a scos de sub catedra o galeata cu pietris. A luat din pietris si l-a varsat in borcan, a mai scuturat de borcan facind ca pietricelele sa alunece pe linga pietrele mari si sa se aseze mai pe fundul borcanului si a continuat sa umple borcanul si sa ocupe spatiul dintre pietrele cele mari cu pietris. Zimbind din nou intreba grupul de studenti…
-Acuma …este borcanul plin?
De-acuma clasa isi schimbase felul de gindire, si au raspus…
-Probabil ca nu!
-Bine!!! Le-a zis el. Si a tras de sub catedra o alta galeata cu nisip. A inceput din nou sa toarne nisip in borcan si sa scuture si sa umple spatiile goale care mai ramasesera intre pietris. Inca odata a pus aceeasi intrebare…
-Este borcanul plin?
-Nu!...au raspuns toti studentii in cor…
Inca odata a spus…
-Bun!
A luat o cana mare de apa de pe masa si a inceput sa toarne apa in borcan pina borcanul a fost plin pina sus. Apoi s-a uitat din nou la clasa si i-a intrebat…
-Care credeti ca este miezul acestei ilustratii?
-Un student care s-a crezut mai luminat ca restul a tras concluzia…
-Nu conteaza cit de ocupat esti si cit ti-este de plina agenda pe ziua respectiva, daca te straduiesti, mai poti sa gasesti timp sa faci si alte lucruri…
-Nu …raspunse vorbitorul…Nu asta este miezul invataturii. Adevarul pe care trebuie sa-l invatam din ilustratia asta este ca , daca nu asezam pietrele cele mari prima data…mai tirziu n-o sa mai ai loc pentru ele.
………………….
Titlul acestei povestioare este “pietrele cele mari” ale vietii. Care sint pietrele cele mari in viata ta? Un proiect sau doua pe care tu vrei sa le implinesti? Sa petreci timp cu cei pe care ii iubesti? Credinta ta, educatia ta, finantele tale? O cauza buna pentru care lupti? Invatind sau fiind mentorul cuiva? Adu-ti asminte sa pui prima data pietrele cele mai mari …ca altfel n-ai sa mai ai loc pentru ele niciodata.

- Unknown