...sa continui sa scriu. Hai sa zic ca am 5 astfel de e-mailuri. Daca am sa adun 100 de astfel de pareri, voi continua. Stiu ca cer mult...dar consider ca asta ar fi o treaba care sa ma convinga ca merita sa pun la o parte toate gindurile care m-au facut sa iau hotarirea de ieri...Astept!!! Fereastra exista...doar ca voi ati inceput sa vopsiti cerul din jurul ei...
48 comments:
sara
said...
Sora Rodica, nu am emailul dvs. asa ca va scriu aici ceea ce am de gand sa zic: Mergeti mai departe!Continuati sa scrieti!Continuati.
Aline...am avut 5 incurajari pe e-mail, o descurajare de la tine si inca o incurajare de la Sara... Iaca socoteala 5-1+4 4+1+5 Mai am inca 95 ...sau...cine stie...poate mai descurajezi tu putin si se inclina balanta? Da-i drumul baiatule ca la asta te pricepi!!!
Am invatat, in timp, ca atunci cand un prieten ia o astfel de decizie...e preferabil sa te retragi putin, sa-l lasi sa-si ia singur hotararile (chiar daca tie nu-ti sunt pe plac) si sa ai incredere in el. Am invatat...sau cel putin inca incerc sa-nvat. Poate gandul meu bun sa te ajute in a lua cea mai buna decizie...pentru tine. Caci pentru noi, cititorii, ideal ar fi sa continui sa scrii. Si aici. Cu dragoste.
Acuma sincer, mie mi se pare ca de data asta Alin Cristea nu te-a descurajat. Cred ca altceva a vrut sa spuna. Dar fiindca am intrat in vorba, da-mi voie sa te rog si eu, la fel ca ceilalti, sa continui ce ai inceput. Daca ai nevoie de o pauza,odihneste-te un pic si revino cu forte proaspete!
Rodica, nu cunosc motivul hotararii tale.Dar stiu ca de multe ori am poposit si m-am hranit de pe acest blog. Poate este unul dintre primele bloguri pe care eu in urma cu 4,5 ani le-am descoperit. Primul stiu ca a fost al Irinei( dulce casa) iar apoi chiar tu.Cu timpul de la voi m-am avantat si eu in ale virtualului cu toate ca am multe lipsuri. Ma bucur ca te-am cunoscut pe tine, iar prin tine si familia ta.Oricum pot sa spun ca a fost frumos timpul petrecut aici in virtual. Daca nu ai de gand sa mai scrii cel putin nu inchide blogul lasa-l ca multi vor mai avea nevoie de cate un cuvant incurajator. Din parte mea, o imbratisare!!!!!!!!!!!!!!
Draga Rodica, Daca as putea ti-as trimite eu toate cele 100 de mesaje ca sa continui si tot nu as ajunge la numarul mesajelor care ne-au incurajat pe noi ca familie. Sotul meu ori de cite ori este obosit sau descurajat se aseaza confortabil si ma roaga: Imi citesti ceva din "Rodica Botan"? Continua, Rodica, te rugam si noi. Fam.Todor
Rodica draga, ai pus mana pe "plug"(blog),nu te uita inapoi si nu te opri. Este darul tau spre folosul altora.Si eu am invatat multe din experientele tale impartasite cu noi aici, apoi am dat si altora cate ceva din ce am invatat. Experientele din trecut , chiar daca unele sunt dureroase, sunt frumoase ,daca invatam din ele. Fiecare din noi avem experientele noastre si pentru ca facem parte din Trupul Lui Cristos e tare frumos si bine sa simtim unele cu altele si sa crestem impreuna in "omul dinlauntru". Daca iti permite timpul , nu te opri.Ma bucur ca te-am cunoscut prin intermediul blogului, chiar daca nu ne-am vazut niciodata.Va fi o vreme cand ne vom cunoaste.Sun sigura ca aduni mai mult de 100 de comentarii. Cu drag-Elisabeth-
Hi Rody, Cred ca glumesti. Mai ales ca sunt cateva suflete care au inteles ca le cauta dragostea lui Dumnezeu si chiar au inceput sa mearga la biserica prin ceea ce au citit pe blogul tau. Blogul tau este citit cu deosebit interes de un mare numar de cititori si cred ca Dumnezeu poate sa te foloseasca intr-un mod aparte pentru binecuvantarea multora. Domnul sa-ti dea putere sa continui ceea ce ai zidit cu atata maiestrie pana acum si sa nu te opresti din alergare.
95-7=88 Dragii mei...mi-au dat lacrimile...Nu stiu cita bucurie v-am putut eu face...dar stiu cita bucurie mi-au facut rindurile voastre. Multumesc Corina, Fam Todor, Elisabeth, Anca T si Anonimul. Cred ca de fapt stiu cine erau anonimii - pentruca prietenii mei buni din N.York, Rely si Costel Cristea tocmai m-au chemat alarmati si m-au intrebat "ce s-a intimplat?" Prima data n-am inteles despre ce-i vorba, dar dupa citeva cuvinte am inteles ca au vazut anuntul pe blog. Printre alte lucruri pe care le-am vorbit le-am explicat ca ma simt uneori ca o conserva din aia dubita, lovita, care nu arata bine dar care are acelasi continut cu celelalte conserve ...perfecte. Sint magazine aici in America unde asemenea produse care au suferit in timpul transportului sint vindute mai ieftin. Asa ma simt si eu...dar...ma bucur ca unii oameni mai putin pretentiosi se pot bucura si de continutul conservei mele chiar daca nu are conserva o infatisare mult prea frumoasa. Prietena mea Rely a mai adaugat...spre bucuria mea...si a zis ca daca Dumnezeu umple conserva atunci este lucru sigur ca e buna. Sa dea Dumnezeu s-o umple numai El...Inca odata multumiri!!!
Este prea frumos, prea placut, prea util, prea bun, ...este de fapt un fel de hrana.Si este buna chiar daca unii nu o pot inghiti. Te rugam frumos ramii in lupta cea buna.Har si pace sfinta.
Am caderi, depresii, incerc sa merg mai departe prin credinta. Sunt abonata la postari pe Reader Google si le primesc automat. Le citesc cu atata nerabdare si cu atata drag. Cateodata primesc doar una, altadata cate patru, cinci si le citesc intotdeauna primele, indiferent cate altele mai primesc.
Eu va rog mult sa continuati sa scrieti. Anuntul Dvs. de dimineata mi-a adus pur si simplu lacrimi in ochi. Apoi m-am gandit ca daca lucrarea pe care o faceti este de la Dumnezeu, El nu o va lasa sa se piarda. Suntem multi care va citim, si nu cred ca aveti nevoie de 100 de incurajari. Poate este de ajuns ce faceti pentru 10 oameni, sau 5 sau poate unul singur. Domnul stie mai bine.
De abia astept sa va citesc in continuare.
Cu mare drag,
M C
(Romania, Bucuresti, 46 de ani, casatorita, o fetita de 4 ani)
Mesajul de mai sus l-am primit pe e-mail...Doamne...cit esti de bun cu mine si eu nu merit dragostea ta...darmite dragostea acestor oameni? De citeva ore bune acuma numai zimbesc...daca m-ati vedea...multumesc ...si voua si multumesc Domnului pentru voi Deci 88-1= 87
Sora Rodica. Din cite citesc pe acest blog si din cite mai stiu, sunt sigur ca esti o sora cu o sensibilitate aparte, asta arata materialele postate de tine.Si ma bucur ca o confirma si altii si nu putini. M-a surprins placut faptul ca ne dai o sansa si dai si blogului in acelas timp, dar, ce nu inteleg este de unde vine "100"? Dupa putina meditatie, cunoscindu-ti corectitudinea m-am gindit sa accentuez: -Sora Rodica Botan, te rugam sa ramii tinind steagul blogului cit mai sus si cit mai cuprinzator. Ma gindesc ca eu sunt 1 dar rugamintea mea o pot scrie de 100 de ori, asa ca se implineste dorinta ta si...la treaba ca fratii si nu numai, asteapta. Domnul sa te binecuvinteze cu putere si biruinta si sa putem vedea la sfirsitul fiecarui material acele citeva cuvinte de indemn ale micului evanghelist.O asemenea treaba nu este putin lucru. Pacea Domnului Isus.
Multam Ghedeon...Dar cred ca Anonimul este aceeasi persoana asa ca socoteala va fi mai mica...
87-1=86
Plus inca un anonim ( prea multi anonimi- va rog spuneti-va numele) Si la urma urmei nu conteaza decit faptul ca am spus ceva si as vrea sa ma tin de cuvint- dar de convins, sint convinsa ca trebuie sa continui...Pentru fiecare din eci care m-ati rugat aici sau pe e-mail...
Rodica, Rodica... ce conservă? ce băltoacă? Tu eşti izvor de apă vie, prin însăţi dragostea ce-o transpui aici. Pentru că ÎŢI PASĂ...şi ţi-a păsat întotdeauna, chiar şi când alţii, neghiobi la suflet ori la minte, ţi-au spus cândva contrariul... Ţi-a păsat de mântuirea celorlalţi. Ce altă dragoste-i mai mare ca aceasta?
Fii aici! Aşa cum eşti! De unde ideea că "trebuie să fii perfectă"? Scrii cum poţi şi când poţi. Dar tu scrii cu dragoste, iar ASTA se simte. Spuneai de 100 de încurajări. Glumeşti, tu n-ai nevoie de 100, ci de O Încurajare. Iar pe Aceea tu deja o ai, o porţi în tine... chiar n-O simţi? Dacă tu nu, atunci cine...? Îmbrăţişez Încurajarea Lui din tine!
Primul blog pe care intru, aproape in fiecare dimineata, de cand l-am descoperit, este acesta. de fiecare data gasesc cate o postare plina de invatatura....de viata. m-am intristat cand am citit ca nu veti mai scrie. astept in continuare postarile dumneavoastra cu mare drag.
E-mail-ul nu-l am.... Nu toti cei ce citesc comenteaza, dar sint sigura ca toti acei care va citesc blogul se hranesc sufleteste. Pentru mine este un loc unde sufletul meu se odihenste si se hraneste.. precum intr-o oaza in mujlocul desertului ori un luminis cu multa verdeata si soare intr-o padure intunecoasa . mi-ar parea tare , tare rau daca ati inceta a scrie. (poate sint egoista in dorinta mea, tinind cont ca mie tare-mi pica bine postarile). Indiferent de ce veti hotari,(ceva trebuie sa se fi intimplat daca gindul de a inceta a scrie v-a trecut prin minte) va doresc din toata inima sa fiti binecuvintata din belsug, si Mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas. Imi veti lipsi, de ce sa nu o recunosc ? Multumesc pentru cit ne-ati daruit, ne-ati delectat, si incurajat !!! Sa vi se intoarca inapoi inmiit ! (Daca impart postarea asta in 2 conteaza ca 2 incurajari ? LOL ) Sa va fie viata plina de soare si nici una din bunatatile Domnului sa nu va lipseasca ! ) :) :) :)
Pentru mine blogul acesta e ca o fintina unde imi potolesc setea sufletului de ceva curat si proaspat, ca o oaza si ca un luminis. Un loc unde ma "odihnesc" si prind puteri. Nu stiu de ce v-a trecut gindul "pauzei". Poate sint egoista in dorinta mea de a vedea postarile pe blog continuind. Va admir, va multumesc pentru ca impartasiti generos cu noi toti din gindurile inimii dumneavoastra. Indiferent de decizia pe care o veti lua, va multumesc pentru ca mi-ati bucurat sufletul, mi-ati adus lacrimi in ochi,si duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori, prin tot ce ne-ati daruit. Va doresc din tot sufletul ca mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas, sa va fie rugaciunile ascultate si implinite , sa fiti binecuvintata din belsug si imbelsugat si sa nu va lipseasca nici una din bunatatile Domnului.
Pentru mine blogul acesta e ca o fintina unde imi potolesc setea sufletului de ceva curat si proaspat, ca o oaza si ca un luminis. Un loc unde ma "odihnesc" si prind puteri. Nu stiu de ce v-a trecut gindul "pauzei". Poate sint egoista in dorinta mea de a vedea postarile pe blog continuind. Va admir, va multumesc pentru ca impartasiti generos cu noi toti din gindurile inimii dumneavoastra. Indiferent de decizia pe care o veti lua, va multumesc pentru ca mi-ati bucurat sufletul, mi-ati adus lacrimi in ochi,si duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori, prin tot ce ne-ati daruit. Va doresc din tot sufletul ca mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas, sa va fie rugaciunile ascultate si implinite , sa fiti binecuvintata din belsug si imbelsugat si sa nu va lipseasca nici una din bunatatile Domnului.
E a treia incercare de a lasa un mesaj, meru am primit "error"... dar tot nu ma las
Pentru mine locul acesta a fost- si este- un popas pentru suflet, unde m-am racorit, m-am imbarbatat, m-am bucurat si unde duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori.
M-as bucura sa continuati a scrie, nu stiu cit de bine va face dumneavoastra scrisul, cind va "impartiti" cu noi din prisosul inimii, dar mie, personal, tare bine imi pica.
Va multumesc pentru toate postarile, pentru generozitatea cu care ne-ati daruit balsam sufletesc la multi, pentru bucurii si de multe ori ne-ati facut sa simtim ca Domnul va foloseste ca sa ne vorbeasca intr-un mod deosebit.
M-as bucura sa mai scrieti. Va astept cu nerabdare postarile pe care le citesc seara inainte de a inchide computerul. Dar indiferent de hotarirea pe care o veti lua, va multumesc pentru tot. Sa vi se intoarca inmiit inapoi. Sa va binecuvinteze Domnul cu mina larga si sa va raspunda degrab la toate rugaciunile si nici una din Bunatatile Domnului sa nu va lipseasca.
Draga mea, Isus ar fi murit ca sa mintuiasca un singur om .Crezi ca cei care citesc si isi unesc gindurile cu ale tale chiar daca nu scriu nu o sa le lipsesti? Eu asa inteleg Strajerul trebuie sa stige .Dece vrei sa-ti parasesti postul. Citeste cu atentie Ezechel 33;1-11 si apoi Ioan 21 ;22. Nu te indoi ci crede...Primeste un gind cald
“Orice cearta, orice neintelegere, orice sentiment ranit – orice depresie sumbra isi are originea in faptul ca cineva “presupune” ca altcineva a vrut sa-i faca rau, s-a folosit de ea, a avut ganduri jignitoare cu privire la persoana ei sau orice altceva mai nascoceste mintea.” - Debi Pearl
Draga Rodica, eu cred ca primavara pe care o asteptam te-a facut sa crezi e bine sa renunti la blog:) dar stiu ca n-o vei face pentru ca tu scrii "Din Inima...Pe Ganduri" Si asa cum singura nu poti opri inima sa-ti bata si creierul sa gandeasca, nu vei fii linistita sa stii lucruri interesante si importante si sa nu le impartasesti cu noi, prietenii tai, virtuali sau nu:)Iti iei o pauza "de ganduri" , faci ceva frumos si drag pentru tine doar, si apoi ne spui si noua cum a fost... Te pup si-ti multumesc pentru toate gandurile si mesajele tale minunate...Cu drag Viorica
Monika K...de la tine am sa invat perseverenta intr-un lucru bun...Multumesc din inima - si pentru tine si pentru celelalte doamne dragute care nu au avut e-mailul meu...botanrodica@gmail.com . Nu e mare secret...Va multumesc din inima...
Viorica...draga mea...cum am ceva frumos de spus, iti promit ca am sa-l scriu...ca sa-ti spun drept...mi-e mai greu mie fara voi, decit voua fara mine. Imi pare bine ca nu sint singura. De fapt ...cred ca de aia scriu- da- uite ca m-am dat de gol. Si fiindca veni vorba de gol, incerc sa-mi umplul acest gol din viata cu ceva care sa faca sens...si ma bucur sa vad ca face. Imbratisari tuturor...astazi este o zi de bucurie. Asa sa ramina...auzi Doamne? Te rog tine ziua asta la fel de minunata ca si pina acum...
nu stiu la ce numar ai ajuns dar nu uita sa ma pui si pe mine la socoteala, si pe sotul meu care nu citeste de pe blog, dar ii citesc eu.... a, si am o colega la servici care citeste de pe blogul tau desi nu ti-a marturisit cred vreodata.
Sora Rodica, ma bucur, dar ma si mir) ca mesajele mele, toate 3 si-au gasit calea catre blog, chiar daca primele doua mi-au dat error. Inseamna ca a trebuit sa zic de 3 ori :Mergeti mai departe cu blogul. Noi o sa va citim cu nesat de fiecare data si o sa lasam si cite un comentariu , asa ca sa fiti sigura ca ne prieste si cititul si mesajele. Va imbratisez (din nord de California). ;)
Sora Rodica dumneavoastra singura veti decide ce veti face de acum inainte,eu pot sa spun ca de cand am descoperit blogul dumneavoastra aproape zilnic citesc postarile pentru ca le gasesc ziditoare si chiar ma regasesc de foarte multe ori in ele.Dumnezeu sa va binecuvinteze in continuare si sa fiti o adevarata binecuvantare pentru noi cititorii,cum ati fost pana acum.Multumim frumos pentru optimismul de care ati dat dovada de foarte multe ori si care este o mare incurajare pentru mine si pentru familie.Nu cred ca trebuie 100 de da cred ca ajunge 50+1.Salutari sfinte din ODERZO ITALIA fam. Dan & Dana Tanasa
Dan si Dana Tanasa din Italia...Ce vesti frumoase imi dati...M-ati inveselit si reimprospatat energia...Sper sa nu va dezamagesc si pentru asta trebuie sa cer Aceluia ce are hambarele pline sa-mi puna si in sacul meu de inspiratie cite ceva. Domnul sa va rasplateasca efortul. Un pahar de apa dat celui insetat si in Numele Lui, face cit o comoara... Multumesc!
Am vrut sa scriu de cand am vazut postarea cu " renuntarea la blog".....dar imi pare rau ca nu stiu scrie comentarii la postare.....si m-am bucurat cand am vazut adresa de e-mail.... chiar am cautat in cartea de telefoane la Aiud crezand ca o gasesc " pe tusa Marta " cu numar de telefon ca sa o intreb adresa de e-mail,,,,dar nu am gasit-o....... vreau sa stiti ca de vreo 4 ani citesc aproape zilnic " pe ganduri " si este o mare bucurie si incurajare pentru mine.....simt ca imi lipseste daca nu citesc o zi.....cred ca unul dintre darurile dvs este acesta de a scrie, de a transmite bucurie,,,,transparenta ,,,,,de a nu purta " masca " pe care unii o au.....ci a fii un crestin autentic cu bune si cu rele........ Eu locuiesc in Alba Iulia, si ma bucur nespus de ceea ce faceti......ma rog Domnului sa va dea sanatate dvs si familiei.....sper ca Deb se simte mai bine.....m-am rugat pt ea, si astept in continuare noi ganduri Cu multa dragoste Nely Irimie
Am pus e-mailul asta pe blog ca sa pot raspunde aicici si sa multumesc in primul rind pentru rugaciouni. Deb s-a intors la lucru dupa 2 luni jumate in care n-a mai putut sa lucreze. Medicamentele erau atit de puternice incit nu s-a mai putut concentra. A trebuit singura sa se lase incet de medicamentele adictive pe care doctorul i le-a dat. N-a fost usor...asa ca rugaciunile au fost atit de necesare...inca odata multumesc. Apoi am pus mesajul aici sa vada tusa Marta din Aiud...si sa va multumesc pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ati facut cadou. Domnul sa va binecuvinteze casa si familia...
E cald aici si bine...ma simt inconjurata de prieteni. N-am nimic de zis doar ca ii multumesc Lui Dumnezeu pentru momente de partasie; cind ajung sa adun din dragostea si bunatatea Lui suficient ca sa imi incarc bateriile...
48 comments:
Sora Rodica, nu am emailul dvs. asa ca va scriu aici ceea ce am de gand sa zic: Mergeti mai departe!Continuati sa scrieti!Continuati.
Nu toate opiniile sint (la fel de) competente...
Cum zicea Andrei Plesu: "Sunt pentru LIBERTATEA opiniei, cu conditia sa fie privilegiata COMPETENȚA opiniei."
Asa ca nu numarul conteaza, ci competenta...
(Ca sa nu mai vorbim de faptul ca unii, precum se declara Marius Cruceru, au darul descurajarii...)
Aline...am avut 5 incurajari pe e-mail, o descurajare de la tine si inca o incurajare de la Sara...
Iaca socoteala 5-1+4
4+1+5
Mai am inca 95 ...sau...cine stie...poate mai descurajezi tu putin si se inclina balanta? Da-i drumul baiatule ca la asta te pricepi!!!
Am invatat, in timp, ca atunci cand un prieten ia o astfel de decizie...e preferabil sa te retragi putin, sa-l lasi sa-si ia singur hotararile (chiar daca tie nu-ti sunt pe plac) si sa ai incredere in el. Am invatat...sau cel putin inca incerc sa-nvat.
Poate gandul meu bun sa te ajute in a lua cea mai buna decizie...pentru tine. Caci pentru noi, cititorii, ideal ar fi sa continui sa scrii. Si aici.
Cu dragoste.
Acuma sincer, mie mi se pare ca de data asta Alin Cristea nu te-a descurajat. Cred ca altceva a vrut sa spuna.
Dar fiindca am intrat in vorba, da-mi voie sa te rog si eu, la fel ca ceilalti, sa continui ce ai inceput. Daca ai nevoie de o pauza,odihneste-te un pic si revino cu forte proaspete!
Debora
Oana...ai dreptate...Thanks
Debora... si tu ai dreptate. Nu-i asa ca opinia noastra poate fi sincera dar nu intotdeauna complecta? Posibil sa fie si asa...Multumesc.
Rodica, nu cunosc motivul hotararii tale.Dar stiu ca de multe ori am poposit si m-am hranit de pe acest blog. Poate este unul dintre primele bloguri pe care eu in urma cu 4,5 ani le-am descoperit. Primul stiu ca a fost al Irinei( dulce casa) iar apoi chiar tu.Cu timpul de la voi m-am avantat si eu in ale virtualului cu toate ca am multe lipsuri.
Ma bucur ca te-am cunoscut pe tine, iar prin tine si familia ta.Oricum pot sa spun ca a fost frumos timpul petrecut aici in virtual.
Daca nu ai de gand sa mai scrii cel putin nu inchide blogul lasa-l ca multi vor mai avea nevoie de cate un cuvant incurajator.
Din parte mea, o imbratisare!!!!!!!!!!!!!!
Draga Rodica,
Daca as putea ti-as trimite eu toate cele 100 de mesaje ca sa continui si tot nu as ajunge la numarul mesajelor care ne-au incurajat pe noi ca familie. Sotul meu ori de cite ori este obosit sau descurajat se aseaza confortabil si ma roaga: Imi citesti ceva din "Rodica Botan"?
Continua, Rodica, te rugam si noi.
Fam.Todor
Rodica draga, ai pus mana pe "plug"(blog),nu te uita inapoi si nu te opri. Este darul tau spre folosul altora.Si eu am invatat multe din experientele tale impartasite cu noi aici, apoi am dat si altora cate ceva din ce am invatat. Experientele din trecut , chiar daca unele sunt dureroase, sunt frumoase ,daca invatam din ele. Fiecare din noi avem experientele noastre si pentru ca facem parte din Trupul Lui Cristos e tare frumos si bine sa simtim unele cu altele si sa crestem impreuna in "omul dinlauntru". Daca iti permite timpul , nu te opri.Ma bucur ca te-am cunoscut prin intermediul blogului, chiar daca nu ne-am vazut niciodata.Va fi o vreme cand ne vom cunoaste.Sun sigura ca aduni mai mult de 100 de comentarii. Cu drag-Elisabeth-
si eu zic sa continui sa scrii, te citesc cu mare mare placere!!!
Hi Rody,
Cred ca glumesti.
Mai ales ca sunt cateva suflete care au inteles ca le cauta dragostea lui Dumnezeu si chiar au inceput sa mearga la biserica prin ceea ce au citit pe blogul tau.
Blogul tau este citit cu deosebit interes de un mare numar de cititori si cred ca Dumnezeu poate sa te foloseasca intr-un mod aparte pentru binecuvantarea multora.
Domnul sa-ti dea putere sa continui ceea ce ai zidit cu atata maiestrie pana acum si sa nu te opresti din alergare.
95-7=88
Dragii mei...mi-au dat lacrimile...Nu stiu cita bucurie v-am putut eu face...dar stiu cita bucurie mi-au facut rindurile voastre. Multumesc Corina, Fam Todor, Elisabeth, Anca T si Anonimul. Cred ca de fapt stiu cine erau anonimii - pentruca prietenii mei buni din N.York, Rely si Costel Cristea tocmai m-au chemat alarmati si m-au intrebat "ce s-a intimplat?" Prima data n-am inteles despre ce-i vorba, dar dupa citeva cuvinte am inteles ca au vazut anuntul pe blog.
Printre alte lucruri pe care le-am vorbit le-am explicat ca ma simt uneori ca o conserva din aia dubita, lovita, care nu arata bine dar care are acelasi continut cu celelalte conserve ...perfecte. Sint magazine aici in America unde asemenea produse care au suferit in timpul transportului sint vindute mai ieftin. Asa ma simt si eu...dar...ma bucur ca unii oameni mai putin pretentiosi se pot bucura si de continutul conservei mele chiar daca nu are conserva o infatisare mult prea frumoasa.
Prietena mea Rely a mai adaugat...spre bucuria mea...si a zis ca daca Dumnezeu umple conserva atunci este lucru sigur ca e buna. Sa dea Dumnezeu s-o umple numai El...Inca odata multumiri!!!
Daca trebe, trebe !
Te rugam frumos sa lasi sa gustam si noi ceea ce tu primesti in dar de la Domnul.
Este prea frumos, prea placut, prea util, prea bun, ...este de fapt un fel de hrana.Si este buna chiar daca unii nu o pot inghiti.
Te rugam frumos ramii in lupta cea buna.Har si pace sfinta.
De atatea ori m-am regasit in postarile Dvs.
Am caderi, depresii, incerc sa merg mai departe prin credinta. Sunt abonata la postari pe Reader Google si le primesc automat. Le citesc cu atata nerabdare si cu atata drag. Cateodata primesc doar una, altadata cate patru, cinci si le citesc intotdeauna primele, indiferent cate altele mai primesc.
Eu va rog mult sa continuati sa scrieti. Anuntul Dvs. de dimineata mi-a adus pur si simplu lacrimi in ochi. Apoi m-am gandit ca daca lucrarea pe care o faceti este de la Dumnezeu, El nu o va lasa sa se piarda. Suntem multi care va citim, si nu cred ca aveti nevoie de 100 de incurajari. Poate este de ajuns ce faceti pentru 10 oameni, sau 5 sau poate unul singur. Domnul stie mai bine.
De abia astept sa va citesc in continuare.
Cu mare drag,
M C
(Romania, Bucuresti, 46 de ani, casatorita, o fetita de 4 ani)
Mesajul de mai sus l-am primit pe e-mail...Doamne...cit esti de bun cu mine si eu nu merit dragostea ta...darmite dragostea acestor oameni?
De citeva ore bune acuma numai zimbesc...daca m-ati vedea...multumesc ...si voua si multumesc Domnului pentru voi
Deci 88-1= 87
Sora Rodica.
Din cite citesc pe acest blog si din cite mai stiu, sunt sigur ca esti o sora cu o sensibilitate aparte, asta arata materialele postate de tine.Si ma bucur ca o confirma si altii si nu putini.
M-a surprins placut faptul ca ne dai o sansa si dai si blogului in acelas timp, dar, ce nu inteleg este de unde vine "100"?
Dupa putina meditatie, cunoscindu-ti corectitudinea m-am gindit sa accentuez:
-Sora Rodica Botan, te rugam sa ramii tinind steagul blogului cit mai sus si cit mai cuprinzator.
Ma gindesc ca eu sunt 1 dar rugamintea mea o pot scrie de 100 de ori, asa ca se implineste dorinta ta si...la treaba ca fratii si nu numai, asteapta.
Domnul sa te binecuvinteze cu putere si biruinta si sa putem vedea la sfirsitul fiecarui material acele citeva cuvinte de indemn ale micului evanghelist.O asemenea treaba nu este putin lucru. Pacea Domnului Isus.
Multam Ghedeon...Dar cred ca Anonimul este aceeasi persoana asa ca socoteala va fi mai mica...
87-1=86
Plus inca un anonim ( prea multi anonimi- va rog spuneti-va numele) Si la urma urmei nu conteaza decit faptul ca am spus ceva si as vrea sa ma tin de cuvint- dar de convins, sint convinsa ca trebuie sa continui...Pentru fiecare din eci care m-ati rugat aici sau pe e-mail...
Deci 86-1=85
SI eu ma alatur acelora care te roaga sa nu te lasi!
Rodica, Rodica... ce conservă? ce băltoacă? Tu eşti izvor de apă vie, prin însăţi dragostea ce-o transpui aici. Pentru că ÎŢI PASĂ...şi ţi-a păsat întotdeauna, chiar şi când alţii, neghiobi la suflet ori la minte, ţi-au spus cândva contrariul... Ţi-a păsat de mântuirea celorlalţi. Ce altă dragoste-i mai mare ca aceasta?
Fii aici! Aşa cum eşti! De unde ideea că "trebuie să fii perfectă"? Scrii cum poţi şi când poţi. Dar tu scrii cu dragoste, iar ASTA se simte.
Spuneai de 100 de încurajări. Glumeşti, tu n-ai nevoie de 100, ci de O Încurajare. Iar pe Aceea tu deja o ai, o porţi în tine... chiar n-O simţi? Dacă tu nu, atunci cine...?
Îmbrăţişez Încurajarea Lui din tine!
Primul blog pe care intru, aproape in fiecare dimineata, de cand l-am descoperit, este acesta. de fiecare data gasesc cate o postare plina de invatatura....de viata. m-am intristat cand am citit ca nu veti mai scrie.
astept in continuare postarile dumneavoastra cu mare drag.
Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va dea putere!
Ella
E-mail-ul nu-l am....
Nu toti cei ce citesc comenteaza, dar sint sigura ca toti acei care va citesc blogul se hranesc sufleteste. Pentru mine este un loc unde sufletul meu se odihenste si se hraneste.. precum intr-o oaza in mujlocul desertului ori un luminis cu multa verdeata si soare intr-o padure intunecoasa .
mi-ar parea tare , tare rau daca ati inceta a scrie. (poate sint egoista in dorinta mea, tinind cont ca mie tare-mi pica bine postarile).
Indiferent de ce veti hotari,(ceva trebuie sa se fi intimplat daca gindul de a inceta a scrie v-a trecut prin minte) va doresc din toata inima sa fiti binecuvintata din belsug, si Mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas. Imi veti lipsi, de ce sa nu o recunosc ?
Multumesc pentru cit ne-ati daruit, ne-ati delectat, si incurajat !!!
Sa vi se intoarca inapoi inmiit !
(Daca impart postarea asta in 2 conteaza ca 2 incurajari ? LOL )
Sa va fie viata plina de soare si nici una din bunatatile Domnului sa nu va lipseasca ! )
:) :) :)
Pentru mine blogul acesta e ca o fintina unde imi potolesc setea sufletului de ceva curat si proaspat, ca o oaza si ca un luminis. Un loc unde ma "odihnesc" si prind puteri.
Nu stiu de ce v-a trecut gindul "pauzei". Poate sint egoista in dorinta mea de a vedea postarile pe blog continuind. Va admir, va multumesc pentru ca impartasiti generos cu noi toti din gindurile inimii dumneavoastra.
Indiferent de decizia pe care o veti lua, va multumesc pentru ca mi-ati bucurat sufletul, mi-ati adus lacrimi in ochi,si duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori, prin tot ce ne-ati daruit.
Va doresc din tot sufletul ca mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas, sa va fie rugaciunile ascultate si implinite , sa fiti binecuvintata din belsug si imbelsugat si sa nu va lipseasca nici una din bunatatile Domnului.
(daca impart mesajul in doua, conteaza cit 2 incurajari ?? LOL )
Pentru mine blogul acesta e ca o fintina unde imi potolesc setea sufletului de ceva curat si proaspat, ca o oaza si ca un luminis. Un loc unde ma "odihnesc" si prind puteri.
Nu stiu de ce v-a trecut gindul "pauzei". Poate sint egoista in dorinta mea de a vedea postarile pe blog continuind. Va admir, va multumesc pentru ca impartasiti generos cu noi toti din gindurile inimii dumneavoastra.
Indiferent de decizia pe care o veti lua, va multumesc pentru ca mi-ati bucurat sufletul, mi-ati adus lacrimi in ochi,si duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori, prin tot ce ne-ati daruit.
Va doresc din tot sufletul ca mina Domnului sa va pazeasca fiecare pas, sa va fie rugaciunile ascultate si implinite , sa fiti binecuvintata din belsug si imbelsugat si sa nu va lipseasca nici una din bunatatile Domnului.
(daca impart mesajul in doua, conteaza cit 2 incurajari ?? LOL )
E a treia incercare de a lasa un mesaj, meru am primit "error"... dar tot nu ma las
Pentru mine locul acesta a fost- si este- un popas pentru suflet, unde m-am racorit, m-am imbarbatat, m-am bucurat si unde duhul meu a fost cercetat de nenumarate ori.
M-as bucura sa continuati a scrie, nu stiu cit de bine va face dumneavoastra scrisul, cind va "impartiti" cu noi din prisosul inimii, dar mie, personal, tare bine imi pica.
Va multumesc pentru toate postarile, pentru generozitatea cu care ne-ati daruit balsam sufletesc la multi, pentru bucurii si de multe ori ne-ati facut sa simtim ca Domnul va foloseste ca sa ne vorbeasca intr-un mod deosebit.
M-as bucura sa mai scrieti.
Va astept cu nerabdare postarile pe care le citesc seara inainte de a inchide computerul. Dar indiferent de hotarirea pe care o veti lua, va multumesc pentru tot. Sa vi se intoarca inmiit inapoi.
Sa va binecuvinteze Domnul cu mina larga si sa va raspunda degrab la toate rugaciunile si nici una din Bunatatile Domnului sa nu va lipseasca.
(daca impart postarea in doua, conteaza cit 2 incurajari ?? LOL )
Draga mea, Isus ar fi murit ca sa mintuiasca un singur om .Crezi ca cei care citesc si isi unesc gindurile cu ale tale chiar daca nu scriu nu o sa le lipsesti? Eu asa inteleg Strajerul trebuie sa stige .Dece vrei sa-ti parasesti postul. Citeste cu atentie Ezechel 33;1-11 si apoi Ioan 21 ;22.
Nu te indoi ci crede...Primeste un gind cald
“Orice cearta, orice neintelegere, orice sentiment ranit – orice depresie sumbra isi are originea in faptul ca cineva “presupune” ca altcineva a vrut sa-i faca rau, s-a folosit de ea, a avut ganduri jignitoare cu privire la persoana ei sau orice altceva mai nascoceste mintea.” - Debi Pearl
Draga Rodica, eu cred ca primavara pe care o asteptam te-a facut sa crezi e bine sa renunti la blog:) dar stiu ca n-o vei face pentru ca tu scrii "Din Inima...Pe Ganduri"
Si asa cum singura nu poti opri inima sa-ti bata si creierul sa gandeasca, nu vei fii linistita sa stii lucruri interesante si importante si sa nu le impartasesti cu noi, prietenii tai, virtuali sau nu:)Iti iei o pauza "de ganduri" , faci ceva frumos si drag pentru tine doar, si apoi ne spui si noua cum a fost...
Te pup si-ti multumesc pentru toate gandurile si mesajele tale minunate...Cu drag Viorica
Rodica,
eu ti-am scris si dimineata insa ... o sa scriu si aici.
Continua sa cresti si provoaca-ne sa crestem impreuna ;).
Oana, colega mea de birou, mi-a zis sa iti scriu si sa stii ca de la ea ai doua incurajari - e insarcinata ;)).
Deci, 84-3 = 81.
Cristina...eu pe tine contez mai mult decit pentru un vot de aprobare...trag nadejde ca sa-mi si aduci nepoatele sa le vad...
:)
Oana mea, dulce ca totdeauna..si talentata. Nu sint vrednica de asemenea cuvinte frumoase...Thanks...
Ella...de data asta tu m-ai improspatat si mi-ai dat paharul ala cu apa de care aveam atita nevoie...multumesc si Dumnezeu sa iti dea insustit...
Monika K...de la tine am sa invat perseverenta intr-un lucru bun...Multumesc din inima - si pentru tine si pentru celelalte doamne dragute care nu au avut e-mailul meu...botanrodica@gmail.com . Nu e mare secret...Va multumesc din inima...
Tusa Marta...esti din nou pe metereze ...cind te ocupi de unul , cind de altul...Domnul sa-ti dea putere ca dragoste vad ca ai din belsug. Love you...
Aline...tu poti sa fi si bun si cumsecade cind vrei...thanks
Viorica...draga mea...cum am ceva frumos de spus, iti promit ca am sa-l scriu...ca sa-ti spun drept...mi-e mai greu mie fara voi, decit voua fara mine. Imi pare bine ca nu sint singura. De fapt ...cred ca de aia scriu- da- uite ca m-am dat de gol. Si fiindca veni vorba de gol, incerc sa-mi umplul acest gol din viata cu ceva care sa faca sens...si ma bucur sa vad ca face. Imbratisari tuturor...astazi este o zi de bucurie. Asa sa ramina...auzi Doamne? Te rog tine ziua asta la fel de minunata ca si pina acum...
nu stiu la ce numar ai ajuns dar nu uita sa ma pui si pe mine la socoteala, si pe sotul meu care nu citeste de pe blog, dar ii citesc eu....
a, si am o colega la servici care citeste de pe blogul tau desi nu ti-a marturisit cred vreodata.
Sora Rodica,
ma bucur, dar ma si mir) ca mesajele mele, toate 3 si-au gasit calea catre blog, chiar daca primele doua mi-au dat error.
Inseamna ca a trebuit sa zic de 3 ori :Mergeti mai departe cu blogul. Noi o sa va citim cu nesat de fiecare data si o sa lasam si cite un comentariu , asa ca sa fiti sigura ca ne prieste si cititul si mesajele.
Va imbratisez (din nord de California). ;)
nu stiu la ce nr. s-a ajuns cu voturile :) dar ma gandesc ca unul in plus pentru continuarea blogului nu strica niciodata :)
Sora Rodica dumneavoastra singura veti decide ce veti face de acum inainte,eu pot sa spun ca de cand am descoperit blogul dumneavoastra aproape zilnic citesc postarile pentru ca le gasesc ziditoare si chiar ma regasesc de foarte multe ori in ele.Dumnezeu sa va binecuvinteze in continuare si sa fiti o adevarata binecuvantare pentru noi cititorii,cum ati fost pana acum.Multumim frumos pentru optimismul de care ati dat dovada de foarte multe ori si care este o mare incurajare pentru mine si pentru familie.Nu cred ca trebuie 100 de da cred ca ajunge 50+1.Salutari sfinte din ODERZO ITALIA fam. Dan & Dana Tanasa
CARMEN DRAGA MEA...PE TINE SI PE AI TAI NU TE AM LA SOCOTEALA...TE AM LA INIMA...
:) Multumesc
Monika K...Nordul Californiei? Trebuie sa ne intilnim cumva...si cu un suporter ca tine, numa moarta ma mai las de blogarit...
BLESSINGS...
Dan si Dana Tanasa din Italia...Ce vesti frumoase imi dati...M-ati inveselit si reimprospatat energia...Sper sa nu va dezamagesc si pentru asta trebuie sa cer Aceluia ce are hambarele pline sa-mi puna si in sacul meu de inspiratie cite ceva. Domnul sa va rasplateasca efortul. Un pahar de apa dat celui insetat si in Numele Lui, face cit o comoara...
Multumesc!
Draga sora Rodica,
Am vrut sa scriu de cand am vazut postarea cu " renuntarea la blog".....dar imi pare rau ca nu stiu scrie comentarii la postare.....si m-am bucurat cand am vazut adresa de e-mail....
chiar am cautat in cartea de telefoane la Aiud crezand ca o gasesc " pe tusa Marta " cu numar de telefon ca sa o intreb adresa de e-mail,,,,dar nu am gasit-o.......
vreau sa stiti ca de vreo 4 ani citesc aproape zilnic " pe ganduri " si este o mare bucurie si incurajare pentru mine.....simt ca imi lipseste daca nu citesc o zi.....cred ca unul dintre darurile dvs este acesta de a scrie, de a transmite bucurie,,,,transparenta ,,,,,de a nu purta " masca " pe care unii o au.....ci a fii un crestin autentic cu bune si cu rele........
Eu locuiesc in Alba Iulia, si ma bucur nespus de ceea ce faceti......ma rog Domnului sa va dea sanatate dvs si familiei.....sper ca Deb se simte mai bine.....m-am rugat pt ea,
si astept in continuare noi ganduri
Cu multa dragoste Nely Irimie
Am pus e-mailul asta pe blog ca sa pot raspunde aicici si sa multumesc in primul rind pentru rugaciouni. Deb s-a intors la lucru dupa 2 luni jumate in care n-a mai putut sa lucreze. Medicamentele erau atit de puternice incit nu s-a mai putut concentra. A trebuit singura sa se lase incet de medicamentele adictive pe care doctorul i le-a dat. N-a fost usor...asa ca rugaciunile au fost atit de necesare...inca odata multumesc.
Apoi am pus mesajul aici sa vada tusa Marta din Aiud...si sa va multumesc pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ati facut cadou. Domnul sa va binecuvinteze casa si familia...
O salut pe sora Nely Irimie din Alba . Domnul are minunate cai. .0258-862216
E cald aici si bine...ma simt inconjurata de prieteni. N-am nimic de zis doar ca ii multumesc Lui Dumnezeu pentru momente de partasie; cind ajung sa adun din dragostea si bunatatea Lui suficient ca sa imi incarc bateriile...
Post a Comment