De Valentine’s day
m-am gindit sa imi fac singura un cadou…asa ca am renuntat la 2 ore extra de
overtime pe care le fac aproape zilnic si m-am dus la lucru la ora obisnuita. Ba
inca in drum spre office am intrat la” Jack in the Box” si mi-am luat un mic
dejun. Ce lux!!! Unul dintre baietii mai tineri din grupa mea a venit la biroul
meu de cum am ajuns la lucru si l-am vazut ca se tot uita in jur…parca ar fi
fost patrula de control. Abia acuma pe la ora 11 aflu ca astepta sa aduc ceva
cookies de Valentine’s day. Cred ca de data asta s-a simtit ca de 1 Aprilie…I-am
pacalit…
“Baietii” vorbesc
intre ei, fiecare spune ce a cumparat sau o sa cumpere pentru sotiile lor
astazi…atmosfera e incarcata…programul de seara la fel. Unuia ii lucreaza sotia
si si-a propus sa duca cina acolo la lucru ca sa-si petreaca timpul impreuna.
Altul pleaca mai devreme astazi ca sa isi aranjeze lucrurile pentru deseara.
Zumzaie locul de planuri si planuitori…
Cite gesturi frumoase
fac oamenii in numele dragostei? Chiar daca cuvintele sint frumoase , fiecare
stie, simte, ca trebuie sa faca un anume efort un gest deosebit ca sa
demonstreze ca ceea ce spune este si real. Ma intreb uneori daca declaratiile
de dragoste au vreo importanta cind faptele lipsesc?! Cuvintele simple pot fi
si sincere si binevoitoare pe moment, dar adeseori sint doar declaratii goale,
sau exprima egoismul personal al celui care face declaratii sau dorintele
sincere dar egoiste pe care le nutreste. Si adesea aceste declaratii se uita…repede…mult
prea repede.
Ma uit la lume ca
pe o fereastra . Nu stiu daca ma uit dinafara inauntru sau ma uit dinauntru inafara…Am
reusit pentru o vreme sa ma detasez de promisiunile astea trecatoare si sa ma
agat de promisiunile Aceluia care nu m-a parasit niciodata. Intr-un fel as
putea spune ca El singur nu m-a dezamagit, desi nu pot marturisi ca am fost vrednica
de dragostea Lui, si adesea L-am uitat…sau L-am mintit, L-am, parasit, am
intors spatele…L-am jignit…sau m-am purtat necuviincios…
Fara fapte…si declaratiile
noastre de dragostea pentru Christos sint tot un gest egoist…pentruca daca nu
iubim ca El-ca Domnul Isus care si-a dat viata pentru noi, nu sintem decit o “arama
sunatoare sau un chimval zinganitor”…Eu una m-am saturat de zanganeli …si cred
ca si Domnul meu e satul de chimvalele noastre lesinate …
Nu-mi mai ramine
decit sa va urez…”Happy…chimval Day”…zumzaiti in voie dragilor…zumzaiti…
2 comments:
Ai dreptate.El e singurul care a iubit cu adevarat .Noi ar trebui (eu) sa citerc zilnic 1 Corinteni 13 si mai ales sa-l pun in aplicare.Indraznesc sa-ti spun ca te iubesc.
Indraznesc sa spun "si eu" chiar daca nu in felul lumii.
Post a Comment