VIATA CE SE SCURGE PRINTRE DEGETE...

din Kitchen Table Wisdom
de Rachel Naomi Remen, MD,
Tradus Rodica Botan

     "Ca doctorita, am fost pregatita sa ocup o pozitie de mijloc; sa nu particip nici in dezamagirile si nici in speranta celor bolnavi. Sa fiu obiectiva. Sa stau linga viata.
     Adesea pretul unei asemenea pozitii este prea mare.
     Pe cind eram inca in scoala medicala am participat la o cina data in onoarea unui membru al facultatii noastre. Acest doctor era recipientul a numeroase premii luate pe tarim profesional, era deja trecut de saptezeci de ani, fusese cunoscut la nivel international si respectat pentru cercetarile si contributia care a adus-o medicinei ca stiinta. Venisera invitati de prin toate colturile lumii ca sa-l onoreze. A fost o seara memorabila.
      Cuvintarea care a tinut-o a fost si ea memorabila. Cu stralucita elocventa a descris in citeva fraze progresul medicinei ca stiinta in cei cincizeci de ani cit fusese el doctor si a integrat aceasta informatie intr-o sinteza fantastica aratind incotro se indreapta medicina pe viitor. A fost pur si simplu un tur al fortelor intelectuale pentru care a primit la urma aplauze nesfirsite.
     Mai tirziu, spre seara, un grup de studenti la medicina s-au dus sa vorbeasca cu el oferindu-i felicitari si admiratia lor. Omul a fost gratios. Unul dintre noi a intrebat daca are ceva sfaturi pentru noi la inceputul carierei noastre, orice ar fi crezut el ca ar fi trebuit sa stim de la inceput. A ezitat putin...apoi ne-a spus ca in ciuda succesului lui profesional si a faptului ca era renumit si recunoscut peste tot pentru tot ce facuse , simtea ca inca nu stie mai mult despre viata dupa 50 de ani ca medic decit a stiut la inceputul carierei lui. Ca nu era mai intelept. Apoi, fata lui i-a devenit retrasa si chiar trista..." viata mi-a trecut printre degete"...a mai zis...
    Nici unul dintre noi n-a priceput ce spune. Am vorbit despre acest lucru cind ne-am despartit de el dar toti am crezut ca cele spuse au fost din pura modestie. Unii chiar s-au gindit ca poate a inceput sa fie senil...
    Dar acum...dupa aproape treizeci si cinci de ani...abia acuma inteleg si ma doare inima pentru el..."
..................

Am citit acest fragment si n-am putut sa nu ma gindesc in dreptul meu. Nu sint eu medic si n-am facut nimic grozav pentru umanitate, dar...am pasit ca oricare dintre voi pe aceasta planeta si am dreptul cel putin la o parere despre viata - cel putin in dreptul meu. Doctorul avea dreptate...viata ni se scurge printre degete...Dar citind ce spunea doctorul asta batrin, mi-am adus aminte de un verset din cintarile noastre comune..."cind tu vei trece de-aici lasind toate" , ceva totusi mai ramine..."tot ce ai facut va sta"...atita vreme cit ai facut pentru Christos. Pina si un pahar de apa dat in Numele Lui va fi rasplatit...Asa ca...las sa curga viata...printre degete...ca la sfirsitul ei este un alt inceput, mai bun, mai sfint, si vesnic.