M-am tot gindit astazi cum ne vede Dumnezeu inainte chiar sa existam noi...Psalmul 139 - 16..."Cind nu eram decit un plod fara chip , ochii Tai ma vedeau; si in cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rinduite, mai inainte de a fi fost vreuna din ele". Cum il vede El Dumnezeu pe Domnul Isus in noi atunci cind il primim pe El, si cum Singele Domnului Isus acopere toate smintelile noastre...E greu de imaginat asa ceva.
Dar...am stat si m-am gindit la copiii mei. Sint mari acuma si in trecerea prin ani am avut parte sa trec cu ei ...si pentru ei ...prin multe situatii suparatoare...Dar eu nu port acuma in minte toate greselile lor. Eu ma uit la fetele mele: una de 30 de ani si una de 38 de ani si imi amintesc de copilasul dulce care facea primii pasi si de scolarita silitoare care mi-a adus un A si de mica gospodina care spala vasele sau de orele de muzica , de flaut, pian , vioara, saxafon...party cu inghetata si pizza...rochite si fundite...toate astea sint in imaginea pe care o am despre fetele mele chiar daca la virsta lor nu mai poarta fundite si rochite de catifea rosie cu danteluta...si vasele ma asteapta pe mine sa le spal...si muzica lor o ascult doar cind pun casete vechi cu imagini neclare. In mintea mea ma pot duce in urma insa si pot construi un portret fidel al copilului meu- pentruca ii cunosc toate detaliile pe care omeneste le pot cunoaste.
Dar Domnul nu vede numai in trecut- El poate vedea si in viitor...si ne stie in intregime - de la prima pina la ultima secunda. De la cele mai publice scene pina la cele mai intime detalii...
Si n-am nici o concluzie la gindurile astea...doar am incercat sa-mi explic singura versetul de la inceput care ma intriga de cite ori dau de el...si ma pune pe ginduri...Si nu inteleg nici cum singele Domnului Isus schimba imaginea mea si portretul pe care l-am creiat...dar imi pare bine ca El poate sa rectifice tot ce este nepotrivit...imi pare bine ca exista prin Domnul Isus o posibilitate pentru eternitate...
No comments:
Post a Comment