Ginduri de vacanta...

     Doamne mica-i tara asta si cite multe de vazut...Ce-am vazut astazi? Oh, numai ce-am venit din Ierihon...si cu ingaduinta unui ghid batrin, am luat si citeva cioburi din zidurile lui. Va aduceti aminte de Ierihon? Cel mai vechi oras din lume- de peste 10.000 de ani. Evreii au incercuit cetatea condusi de Iosua de sapte ori suflind din trimbite si facind mare zarva si zidurile s-au prabusit. Am baut apa din izvorul lui Ilie ( apa amara pe care a dres-o el si a facut-o buna de baut) care este sursa de viata a noului Ierihon. Sora mea si-a luat esarfa si s-a urcat pe bucata de zid presupusa a fi fosta casa a lui Rahav si si-a fluturat esarfa de acolo...Apa din izvor este foarte buna la gust...si inca curge desi Marea Moarta se presupune ca in 10 - 12 ani va seca de tot. Am zimbit cind am auzit aceste informatii...Binecuvintarile Domnului tin in veac...si oamenii inca mai beau o apa minunata din acest izvor. Toata agricultura lor este intretinuta din aceasta apa.
     Ok...ceva despre Marea Moarta. M-am balacit si eu acolo astazi si imi pare bine ca am facutr-o...dar nu cred ca m-as mai baga vreodata in ea. Se spune ca 40% este solida. Nu ma oricep...ca mie mi s-a parut destul de lichida...poate mai mult ca uleiul. Dar am dobindit acolo o intelegere si un respect mai mare pentru apa buna de baut - pentru apa vie...Apa asta moarta te oboseste, te naclaieste...Pe cit de bine m-am simtit la Marea Mediterana pe atit de neplacut mi s-a parut cind am pasit in Marea Moarta. Nu peste tot este voie sa intri si nu este voie sa intri prea adinc. Nu-i bine sa te stropesti ca nu cumva sa intre in ochi...si eu am alunecat intr-o astfel de groapa din primii pasi. Are pe fundul apei buzunare de namol fin care are beneficii din punct de vedere al sanatatii asa ca ne-am mizgalit si noi...dar abia am apucat sa ma spal cu apa buna. Doamne iti multumesc pentru apa pe care-o bem...
     La Masada am urcat drumul sarpelui...pina aproape sa-mi dau duhul. Soarele dogorea cu putere si drumul parca nu se mai termina. La coborire a fost atit de usor...si iara m-am gindit ca drumul vietii este greu cind mergem in sus - dar in jos ne rostogolim ca niste bolovani...
     Si atit deocamdata. Sa va spun un secret...Abia apuc sa ajung acasa. Nicaieri pe lumea asta nu-i mai bine ca acasa...