Am sa va povestesc ceva despre gradina mea. este locul care ma relaxeaza cel mai mult. Ce vorbesc? Este probabil singurul loc unde ma relaxez...muncind. Ca am pierdut de mult notiunea de...relaxare.
Si faptul ca trebuie sa ud periodic este esential- ca vrind, nevrind trebuie sa ies din casa, sa-mi pun cizmele sau papucii de cauciuc si sa iau furtunul. Si mai trebuie sa vizitez fiecare pom si fiecare planta...Pe cind termin de udat, sint si eu uda...dar multumita; ca si cind as fi participat la cresterea si frumusetea gradinii.
In fiecare an pun cel putin un pom...sau o alta planta. Asa am adunat o multime de pomi fructiferi. Am pus si vita de vie...pe garduri si...prin pomi. La inceput s-a urcat singura vita in maslin...si m-am gindit ca si asa maslinul nu face mare brinza ca nu-i culeg fructele...macar sa fie suport pentru vita de vie. Si a crescut vita mea de vie si ciorchini uriasi si galbeni au impodobit maslinul meu cu frunzulite mici verzi-argintii...o minunatie. Apoi m-am gindit ca si la portocal i-ar sta bine sa faca doua roduri nu numai unul...si am lasat o alta vita de vie sa se urce pe el. Anul trecut am gasit ca unul dintre pruni era asezat tocmai linga o alta vita noua, cu struguri rosii...si ce suport minunat si ce companie minunata pentru prune.
Caisul de linga drum si-a imbratisat si el crengile cu o alta vita de vie...si uite asa zilele trecute cind m-am uitat la pomii astia imbratisindu-se cu vita de vie m-am gindit ..."ce tablou minunat...parca ar defini termenul de partasie".
Ziceti si voi acuma daca nu-i asa? Numai uitati-va la cele citeva poze alaturate...
1 comment:
CE minune ,.Desi traiesc in acelasi loc,primesc aceeiasi apa ,aceiasi lumina si caldura dau fructe diferite pentru hrana si incintarea noastra. Da e mare Dumnezeu care le face sa aiba fiecare particularitatile lui. Il iubesc si laud pe acest Dumnezeu ....si pe voi.
Post a Comment