“Imprieteneste-te dar cu Dumnezeu si vei avea pace…” Iov
22:21
Cine nu vrea pace? Si pare simplu, nu? Numai ca – pentru ca
sa te imprietenesti, trebuie sa te apropii de persoana cu care vrei sa te
imprietenesti – si nu te poti apropia de Dumnezeu oricum. Si m-as imprieteni cu
Dumnezeu din multe si… absolut toate motivele - unul ar fi si faptul ca o
asemenea companie mi-ar mai ridica si mie statutul. Doar nu degeaba se
zice… "spune-mi cu cine te insotesti ca sa-ti spun cine esti…" Avraam, daca
nu greses,c era prieten cu Dumnezeu… si Dumnezeu ii spunea din secretele Lui… si
ce avea de gind sa faca cu cetatile din apropiere. Asa prieten zic si eu, sa ma
anunte cind, si de ce, si de cine sa ma feresc!!!
Mai stim noi si prietenii din alea facute cu diferite
scopuri… scopuri de o esenta… chestionabila. Merge la unii oameni… dar nici
acolo la toti, ca daca stii sa iti joci bine rolul si esti un bun actor, e
drept - te poti schimba ca un cameleon si poti fi credibil… dar la Dumnezeu, nu
merge. El cunoaste adincurile inimii si patrunde toate gindurile noastre. Sintem
sub microscop.
Eu cred ca El nu vrea nici sa ne imprietenim cu El de frica,
desi frica este si ea un element convingator. El vrea sa ne imprietenim cu El
de drag… de dragul Lui. Ma gindesc ca daca cineva ti-e drag, neaparat iti place
ce face, ce zice… Pai, Dumnezeu cind zice, El si face… ca doar asa a facut
totul - prin Cuvint… Si tot ce-mi place
mie in Universul asta este spus
intru fiinta de El.
Problema mea cu prietenia nu este de partea Lui… ci de partea
mea. Ca sa ma apropii de El, sint conditionata de propriile mele neputinte si
nelegiuiri. Ca vreau sa fac binele si iese rau; ca vreau sa ascult, dar ma
trezesc ca se tine de mine neputinta, ca tusea si junghiurile… Exista in mine o
dorinta dupa Dumnezeu, dar de multe ori parca sint pe punctul de a ma ineca in
oceanul invrajbit al vietii.
Si cu toate valurile, si cu toata oboseala si vrajba vietii de zi cu zi… o Mina nevazuta
m-a tinut pina acuma deasupra valurilor… A cui mina sa fie daca nu Mina unui
Prieten?
No comments:
Post a Comment