Vizavi de povestioara de mai jos (vezi http://www.peginduri.com/2013/08/un-pahar-de-apa.html), mi-am amintit ca cineva mi-a relatat odata o alta poveste despre un alt pahar de apa. Omul calatorea cu motocicleta undeva in tara Romaneasca si i s-a facut grozav de sete. Trecea printr-un sat unde stia ca locuia o familie de credinciosi si cunoscindu-se putin cu dinsii s-a gindit sa se opreasca la poarta lor si sa ceara un pahar de apa. Ce poate fi mai normal decit asta?
Nu i-a trebuit mult insetatului sa gaseasca poarta si sa bata. Gospodina era tocmai in curte - ca era zi de spalat si dumneaei spala harnica la rufe. Au dat binete si au repetat frazele de rigoare - ca oamenii care nu s-au vazut de ceva timp - dupa care insetatul nostru s-a grabit sa-si exprime doleanta..."daca se poate...un pahar de apa, va rog"..."Cum sa nu"...a venit obisnuita replica..."imediat!"...
Gospodina noastra s-a dus in casa dupa o cana dupa care a iesit in curte si dintr-o galeata ce statea la soare a ras de pe fundul galetii ce apa mai era acolo si a intins-o omului nostru. Apa fusese scoasa din fintina care nu era decit la citiva pasi si pe fundul galetii se adunasera ceva nisip si alge ...si paharul cu apa era decorat cu aceste ramasite.
De rusine omul a baut din apa ceea molesita de soare. S-ar fi bucurat daca gospodina l-ar fi invitat sa scoata el apa din fintina...dar...se vedea ca o deranjase si paharul asta cu apa nu fusese in programul ei...
Si uite asa...un pahar de apa isi pierde buna reputatie...Ca nu conteaza ce dai, daca nu stii cum sa dai. Biblia ne invata sa dam in Numele Domnului si ar trebui sa ne cercetam bine cind daruim, cind intindem cuiva fie si un simplu pahar de apa. In Numele Lui ar trebui sa dam asa cum a daruit Dumnezeu pe Fiul Sau Preaiubit...fara pata...pretios...perfect...si L-a dat cu dragoste ca sa ne curme setea dupa vesnicie...pentru o vesnicie.
No comments:
Post a Comment