“Multi Samariteni din
cetatea aceea au crezut in Isus din pricina marturiei femeii, care zicea: ”Mi-a
spus tot ce am facut.”
Ioan 4:39
Cine nu stie
povestea Samaritencei ? Domnul Isus s-a hotarit sa treaca prin Samaria in una
din calatoriile lui cu ucenicii. Alegerea acestei calatorii este o alegere
curioasa pentruca evreii nu vroiau sa aiba nimic de-a face cu samaritenii. De
fapt sint 2000 de ani de atunci si situatia este aceeasi.
In vara ce a
trecut am vizitat Ierusalimul . Una dintre ghidele ce le-am avut ne-a aratat la
un moment dat pe deal, o colonie mica de case si ne-a spus ca acolo locuiesc
samaritenii. De fapt , mai exact 700 de samariteni. Desi vorbesc aceeasi limba
, desi au acceptat religia lor, evreii inca ii considera straini si nu vor sa
aiba nimic de-a face cu ei, si i-au izolat din toate punctele de vedere. Asadar
popasul Domnului Isus in Samaria a fost mai mult decit neobisnuit.
Exista un soi de
pacatosi care datorita naturii pacatoseniei lor sint intr-un fel …marginalizati,
abia tolerati, ingaduiti intr-o oarecare masura dar niciodata nu ajung sa aiba
o pozitie solida in bisericile noastre. Intr-un fel…ei se aseamana cu
Samaritenii astia de locuiesc in Ierusalim si care vorbesc, traiesc, se imbraca
si se comporta exact ca si iudeii dar ei sint de fapt o grupare care nu poate
aspira la mai mult decit sa fie tolerata . Fiind si eu un astfel de pacatos (
pacatoasa) am invatat sa inteleg intr-o oarecare masura atitudinea si motivele acestui
comportament . De pe pozitia mea nu pot decit sa accept consecintele pentru
pacatul meu . Daca as fi in cealalta grupa insa as fi ingrijorata tot de
consecinte – doar pentru un alt pacat.
Dar ce m-a pus pe ginduri aici este altceva mai important – este lucrarea acestei femei pacatoase in Samaria. Lucrarea ei a produs credinta in acesti samariteni. Si ce a facut ea? A stat doar de vorba cu Isus. In prezenta Lui viata ei n-a mai fost o necunoscuta din moment ce El i-a spus tot ce a facut. Pai asta este un mesaj de evanghelizare? Si inca cu asa un mare success? Si facut de o asemenea pacatoasa cu care nimeni nu ar vrea sa se asocieze?
Nu vi se pare
curios ca la Dumnezeu nu exista deseuri omenesti? Nu exista cazuri pierdute,
patetice, imposibile? Nu-i aiurea faptul ca intre pacatosi Dumnezeu trimite o
pacatoasa sa le vorbeasca despre El? Si cit de simplu este mesajul ei…nici
teologic, nici stiintific, nici filozofic; n-a fost valoros din punct de vedere
literar, istoric, etc. Cum ar fi daca am incepe toti sa discutam cu oamenii de
linga noi in felul acesta? Sa coborim de pe tronul pe care ni l-am ridicat, sau
calul arab pe care umblam si sa le spunem oamenilor ce ni s-a intimplat noua
cind ne-am intilnit cu El. In vorbele noastre simple, in stilul nostru neslefuit…in
modestia situatiei noastre – fara sa ne aratam nici mai buni si nici mai
frumosi decit sintem? Ce-ar fi sa fim reali? S-ar putea sa repetam povestea
samaritencei, sau succesul ei in “evanghelizarea” Samariei? S-ar putea!…
Dar pentru asta
trebuie neaparat un lucru…trebuie sa ne intilnim cu El la fintina lui Iacov…si sa
acceptam sa ne dea El din apa vietii ca sa nu mai umblam cu gura arsa de sete…ca
sa ne racoreasca si sa ne invioreze …si atunci sa vedeti ce se poate intimpla
in Samaria zilelor noastre!!!
http://www.youtube.com/watch?v=DHZIezpUm9w&feature=em-share_video_user
http://www.youtube.com/watch?v=DHZIezpUm9w&feature=em-share_video_user
No comments:
Post a Comment