Am invatat de ceva vreme sa stau cu mine de vorba in prezenta Mintuitorului meu. Doamne, cate pacate mari si mici imi revad in trecutul meu. Toate sint pacate si au pus un zid de despartire intre noi. Intre mine si Dumnezeu. Ce viitor ma asteapta si aici pe pamint, dar mai ales in vesnicii. Atunci I-am marturisit Lui totul si am fost eliberata de marea povara ce o purtam in sufletul meu. Azi sint un rob netrebnic, dar Ii multumesc cu lacrimi ca a sters tot trecutul si mi-a dat pace in suflet. Mai alerg ,mai gresesc, dar prin marturisire primesc iertare. Aceasta este multumirea mea din anul acesta si cei ce vor urma fata de Mintuitorul meu.
No comments:
Post a Comment