Nu cu mult timp in urma imi exprimam nelinistea cu privire la faptul ca nu ma simt destul de pocaita ca sa fiu sigura ca imi sint rugaciunile ascultate. Am auzit destule predici care spun ca daca nu sintem dupa voia Domnului si daca nu ne rugam dupa voia Lui, rugaciunile noastre nu ajung nicaieri.
Am motive serioase sa doresc ca rugaciunile mele sa ajunga sus. Stiu ca Duhul Sfint se roaga cu suspine negraite pentru noi...mai stiu ca oricit as incerca sa fiu exact asa dupa cum doreste El, cit sint pe pamint inca port in mine germenul acela pacatos...acela care ma face sa am ginduri nepotrivite si vorbe nelalocul lor si deseori chiar gesturi si fapte nedemne de un copil al Lui Dumnezeu. Si cum ma lamentam asa, o prietena mi-a spus sa recit Psalmul 23...
Si am inceput..."Domnul este Pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic. El ma paste pe pasuni verzi si ma duce la ape de odihna; imi invioreaza sufletul, si ma povatuieste pe carari drepte, din pricina Numelui Sau.
-Opreste-te!...mi-a zis...
Si m-am oprit...
-Mai spune odata ultimele cuvinte...
Si le-am rostit cumva confuza...
-Din pricina Numelui Sau...
Si am stat...si am stat si m-am gindit si am inceput intr-un tirziu sa inteleg ca tot ce face El pentru mine este din pricina Numelui Sau, din pricina Fiului Sau si nicidecum nu este o reactie la incercarile mele de a fi mai buna, mai acceptabila...
Asta nu trebuie sa ne impiedice sa incercam sa ii ascultam poruncile si sa ne comportam in accord cu El; dar o facem din dragoste si respect, si nicidecum ca o moneda de schimb pentru absolut niciuna din binecuvintarile pe care le primim si care sint acte de dragoste dumnezeiasca - de o natura speciala - o valuta forte pe care doar cerul a putut s-o dea.
Si a dat-o sub forma unui copilas neputincios nascut intr-o seara rece , intr-o cetate aglomerata...in cel mai umil colt de lume...intr-un grajd din cimpia Bethleemului.
Sarbatoreste intreaga lume Craciunul...Ziua cind s-a nascut Cel ce poarta un nume mai presus de toate numele...si din pricina Numelui Sau pot sa ma rog linistita uitind si lasind in urma cine sint sau cine am fost, si gindindu-ma la cine voi fi intr-o zi "din pricina Numelui Sau..."
..................
Asta vara am vizitat Bethleemul. Bethleemul este in partea locuita de palestinieni. Un gard inalt de sirma pe alocuri si de piatra in alte parti inconjoara orasul; si palestinienii nu au voie sa paraseasca orasul. Acuma nu fac aici politica si nu spun cine are dreptate si cine nu are, ca noi toti stim ca acel pamint n-a fost niciodata Palestina ci ca apartine evreilor; dar am sa va povestesc impresiile mele din Bethleem..."Casa piinii".
Soferul de taxi care ne-a dus era palestinian si povestea de viata grea pe care o duc palestinienii acolo. Si nu ma indoiesc. El spunea ca atunci cind evreii au tras acel gard care sa separe zona locuita de palestinieni de restul locuit de evrei au trecut printre doua case locuite de doi frati de pilda si i-a despartit - si ca si la Berlin sint rude si frati care nu s-au mai vazut de mai bine de 10 ani. Dar in Bethleem sint si credinciosi nu numai musulmani. Spuneau crestinii dintr-un magazin de bijuterii ca musulmanii se poarta cu ei mai bine decit evreii...Lucru destul de trist.
Soferul mai zicea ca a facut facultatea in Bethleem dar desi avea pasaport si putea trece in Ierusalim, nu putea sa aiba o slujba folosindu-se de educatia primita in Bethleem, si de aceea se facuse taximetrist. Mai spunea el ca majoritatea palestinienilor din Bethleem sint agricultori si crescatori de animale si ca atunci cind evreii au izolat portiunea ocupata de palestinieni au incorporat in terenul lor toate sursele de apa asa ca palestinienii nu pot sa practice agricultura din lipsa apei.
Tensiunea este atit de mare acolo ca o poti taia cu cutitul... La intrarea in Ierusalim soldatii au oprit taxiul, dar cind ne-au vazut pe noi... citeva perechi de ochi albastri in masina, au stiut ca sintem turisti si ne-au dat drumul in citeva secunde. Palestinienii insa care lucreaza in Ierusalim stau la rind si uneori ii tine acolo ore in sir fara nicio treaba.
Acuma motivele sint cunoscute... si actele teroriste facute de palestinieni. Dar printre ei sint si oameni care ar vrea sa traiasca linistiti si sint si crestini. Concluzia mea este ca numai Dumnezeu mai poate face pace acolo. Si cind te gindesti ca, in urma cu peste 2000 de ani ingerii din cer au cintat acolo despre pace... E aproape ironic pentru ca nu cred ca exista un loc in lume cu o politica mai complicata, cu o incarcatura de ura si o situatie mai lipsita de solutii...
Si totusi exista o solutie... Isus Christos, pruncul nascut acolo in Bethleem poate sa aduca pace nu numai intre palestinieni si evrei, dar in intreaga lume. Sa ne rugam pentru pacea Ierusalimului... pentru pacea din Bethleem cintata de ingeri, pentru pacea din tarile noastre chinuite de guverne mincinoase si corupte. Sa ne rugam ca Domnul Pacii sa revina pe pamint...
..........................
In cimpia Bethleemului, peste drum de locul unde se spune ca ingerii s-au aratat pastorilor, este un restaurant facut dintr-un cort urias. Eram flaminzi si am intrat sa mincam. Ne-au adus atitea feluri de mincare ca n-am stiut ce sa mincam... si toate gustoase... Nu va pot exprima simtamintele pe care le aveam stiind ca pasim pe un loc vizitat de ostile ceresti. Va dati seama ce experienta deosebita?
In Bethleem am intrat intr-un magazin de bijuterii. Proprietarii erau crestini. Pe linga bijuterii aveau si o multime de lucruri facute din lemn de maslin. Lemnul de maslin este foarte frumos la culoare. In Israel din cauza climei secetoase nu rezista multi pomi daca nu sint irigati- dar maslinul supravietuieste si in desert. Ziceau in gluma acesti oameni ca se bucura ca maslinul nu creste in China ca altfel chinezii le-ar fi luat pina acuma si sursa asta a lor de intretinere...In poza, cu fata proprietarului acelui magazin.
Mai sus taximetristul nostru palestinian...mai jos Biserica din Bethleem. In interiorul ei a fost incorporat locul unde se spune ca S-a nascut Domnul Isus.
Daca va uitati bine pe poza de mai jos la acea usita mica...puteti vedea ca la inceput cind a fost construita biserica a fost o intrare mare...dar pentru ca otomanii au intrat pe cai si camile, au facut o intrare si mai mica - ca un arc, iar in cele din urma , pentru ca nu se intra inauntru cu reverenta cuvenita au zidit si intrarea aceea si acum usita este atit de mica incit oricine intra, daca nu este copil sau pitic, trebuie sa se aplece ca sa intre inauntru...si astfel vrind nevrind sa dea cinste locului aceluia.
2 comments:
Mi-a placut sa citesc acest articol,prin care ti-ai pus iarasi in valoare " talantul "
Gandeste-te la aceasta profetie si la faptul ca indica cu acuratete ora in care traim, fiindca "....Ierusalimul va fi calcat in picioare de Neamuri, pana se vor implini vremurile Neamurilor." Independenta lui va fi proclamata doar dupa plecarea Bisericii lui Hristos . In ziarul Evening Standard de vineri, 16 oct am citit ca englezii recunosc ca au pierdut razboiul cu rusii in Siria , si ca ei socotesc ca sfarsitul luptelor din estul orasului Aleppo marcheaza un punct de cotitura in razboiul civil de 5 ani, in care au fost ucisi cam 400000 de sirieni si mai mult de 12 milioane au fost deportati din locuintele lor . Insa razboiul este totusi pe departe de-a fi terminat .Si intr-un articol cu titlul " Russia will face retaliation for hacking the prezidential election, vows Obama " se spune, la final, doar asa ca si o observatie neimportanta , ca noul ambasador pentru Israel a declarat ca va lucra in Ierusalim, desi sediul ambasadei este in Tel-Aviv . Scrie mai departe asa : " The UN does not recognise Jerusalem as Israel's capital and Palestinians want the est of the city as the capital of the future state " Numai Domnul cunoaste " ceasul acela " insa mirosul frunzelor proaspete de smochin si adierea frunzelor de dud se simte puternic in aer, pentru cine are dezvoltata aceasta simtire,la care ne-a indemnat Pavel :"faceti-mi bucuria deplina si aveti o simtire, o dragoste, un suflet si un gand." (Filip.2:2) Si iarasi, intr-o alta scrisoare : "Va indemn, fratilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, sa aveti toti acelasi fel de vorbire, sa n-aveti dezbinari intre voi, ci sa fiti uniti, in chip desavarsit, intr-un gand si o simtire. (1Cor.1:10)
"Din pricina Numelui Sau " Cine poate accepta astazi descoperirea deplina a adevarului exprimat in aceste cuvinte capata de la Dumnezeu confirmarea ca El a acceptat credinta omului respectiv intocmai precum a acceptat-o pe aceea a parintelui tuturor credinciosilor, adica a lui Abraham .Noi toti suntem samanta lui, prin Hristos . Confirmarea este facuta prin Duhul Sfant, care ne-a fost dat la nasterea din nou prin acest Cuvant al adevarului ( harul si adevarul a venit prin Isus Hristos) . Dar tuturor celor ce L-au primit, adica celor ce cred in Numele Lui, le-a dat dreptul sa se faca copii ai lui Dumnezeu; nascuti nu din sange, nici din voia firii lor, nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu."( Ioan 1.12-13)
Ferice de cine intelege importanta botezului in apa in Numele Domnului Isus Hristos ca si " marturia unui cuget curat", (1Pet.3:21)
"El ne-a mantuit si ne-a dat o chemare sfanta, nu pentru faptele noastre, ci dupa hotararea Lui si dupa harul care ne-a fost dat in Hristos Isus, inainte de vesnicii, (2Tim.1:9)El ne-a mantuit, nu pentru faptele facute de noi in neprihanire, ci pentru indurarea Lui, prin spalarea nasterii din nou si prin innoirea facuta de Duhul Sfant, (Tit.3:5) Acesta este Mesajul Orei care realizeaza "invierea lui Isus Hristos " in inima tuturor copiilor lui Dumnezeu astazi . (Rom.10:9)
Post a Comment