HOLIDAY BLUES...

     Nu stiu de ce in ajunul sarbatorilor depresia este mai activa ca in restul timpului. Nu este neaparat numai cazul meu; aud asta de la colegi si prieteni si lumea dimprejur. Poate este perspectiva noastra gresita… distanta care se aseaza intre sperante si realitate. Vrem mult si putem sa facem foarte putin. Visam la un nivel inalt, dar nu putem trai decit la un nivel scazut, rezonabil sau uneori sub asteptari. Este diferenta dintre asteptari si realitate sau realizari prea mare?

    Cert este ca urcati in masina asta a timpului trecem prin perioade in care viata ne serveste adesea otet in paharele de vin de pe masa noastra intinsa la sarbatori. Asteptarile noastre ne dicteaza sa credem ca Dumnezeu, pentru ca ne iubeste, trebuie sa ne scoata din toate necazurile…TREBUIE. Pentru asta ne rugam fervent si uneori ne acuzam personal pentru ca sintem convinsi ca din cauza slabiciunilor noastre Dumnezeu nu ne asculta rugaciunile si ne lasa sa trecem prin diferite incercari si necazuri.

    Doar ca …nu intotdeauna este adevarat. Da…poate nu sintem in acel moment intr-o stare potrivita. Dar cind sintem? Cu toate straduintele noastre doar singele Lui ne poate spala de orice pacat, altfel si faptele noastre cele mai bune sint ca o cirpa murdara… Cineva mi-a amintit de un verset zilele trecute. Un verset care zice ca Dumnezeu a gasit cu cale sa-L desavirseasca pe Domnul Isus prin suferinta. Fraza asta pur si simplu schimba toata filozofia ce-o avem. L-a iubit Dumnezeu pe Fiul Sau? Sigur ca L-a iubit. Dar pe cruce Isi intoarce fata de la El si pentru un moment Il paraseste in cel mai tragic si cumplit  moment… Sa nu mai spun ca fiind doar un bebelas, Dumnezeu a acceptat ca Fiul Sau sa fie fugarit din tara lui si sa trebuiasca sa plece in Egipt ca sa isi pastreze viata…si noi…noi vrem ca nimic rau si dureros sa nu ni se intimple…sa nu ne deranjeze absolut nimic, niciodata.

    Cu logica asta…nu stiu daca ma impac; nu cred ca ma calmez…si mai degraba stau confuza. As fi vrut sa stiu ca daca ma rog El imediat ia bagheta magica si-mi rezolva problemele. As fi vrut ca sa pot schimba, sau inlatura, sau distruge unele vai ale umbrelor- le-as pune dinamita si as face o plaja insorita din ele…Avem promisiuni multe…dar ele nu ne asigura transformarea vailor umbrelor mortii in statiuni de vacanta ci ne asigura doar o companie pe drum…si o mina sigura de care sa ne agatam- mina Lui. Da, El va rezolva problemele intregii lumi si problemele noastre personale, dar in timpul Lui si conform planului Lui…si… nu sta nicidecum  la dispozitia mea sa-mi ia comenzile de ultimul minut si sa se conformeze…

    Nu stiu cit am acceptat din ceea ce am inteles oricum - ca-s tare indaratnica. Dar am priceput ceva important…cel putin inteleg de ce le merge bine celor rai…si nimic nu pare sa-i tulbure…asta am ajuns sa inteleg…