LA RASCRUCE DE VREMI...

   

Mi-am schimbat compania cu care am internetul si de la inceput am avut probleme. Asa am lipsit de pe blog citeva zile. Sper sa nu continui tot asa. Am realizat ca fara computer viata este un pic ...diferita. Faceam ce faceam si simteam nevoia sa citesc ceva sau sa scriu ceva sau sa caut ceva pe internet. Este si asta o adictie.
     Sint adictii si adictii...dar ma gindesc ca unele pot fi si adictii bune. De pilda daca mi-ar veni tot atit de des sa ma uit in Biblie sa caut un verset deosebit... Sa imi vina sa ma opresc din treaba zilei ca sa ma rog citeva minute...Biblia vorbeste de starea asta ...o numeste dragostea dintii...este o stare de indragostit, revenind mereu, mereu la iubirea ce-i copleseste inima. Poate e vremea sa ne indragostim de Cuvint din nou...
     Mai sint doua zile pina la anul nou. A mai trecut un an...Nu stiu cum s-a dus...dar s-a dus. Nu stiu ce am realizat in anul ce-a trecut, dar stiu ca sintem un an mai aproape de eternitate. Daca nu ne-a chemat Domnul la El in anul ce-a trecut, nu se stie daca anul asta nu ne cheama...sau nu vine El pe norii cerului. Istoria care a mai ramas se poate desfasura mai reede decit ne inchipuim noi. Cu tehnologia asta...toate cele ramase sa se intimple se pot intimpla cu o viteza nemaipomenita.
     Si de fapt ...ce ne mai leaga de pamint? Durerea? Necazul? Disperarea? Dezamagirea? Ce frumos spune apostolul..."daca traiesc pentru Domnul si daca moare tot pentru El"...lui ii era tot una.
     Ma uit in urma la anul ce-a trecut. Ce am realizat anul asta? Sint mai aproape de El? Sint mai pregatita pentru cer? Sau inca umblu dupa mincare pentru fluturii de molie sau pentru rugina?
      Si stind in fata noului an...ce planuri as putea sa fac? Contemplez suferinta copilului meu bolnav...si stau pe promisiunile Domnului...Nu ma pot bucura de nimic in afara de dragostea si mila Lui revarsate zilnic in masuri potrivite pentru noi. Nu ma ingrijesc de ziua de miine pentruca nu pot...ca daca as putea m-as ingriji de ea. Pur si simplu traim cum spune cintarea in engleza..."one day at the time , sweet Jesus". "O zi ...doar cite o zi, dulce Isuse"...Si de fapt asa ar trebui sa traim. "Ajunge zilei necazul ei"...spune clar ce filozofie de viata ar trebui sa adoptam. Si "daca aveti ce minca si cu ce va imbraca" ne spune de starea financiara potrivita unui copil al Domnului. Noi avem mai mult decit atit. Daca ne fura cineva paltonul avem totusi cu ce sa ne acoperim noaptea...majoritatea dintre noi avem.
     Atunci? Imi ramine sa ma gindesc la noul an si cum as vrea sa intru in el...cu ce atitudine. Ce ar trebui sa schimb in viata mea ca sa ma pregatesc de anul asta nou ? Sa fiu atit de pregatita incit nimic sa nu ma poata surprinde in mod neplacut. Poate cuvintele astea sa-mi spuna ceva..."FITI GATA"...sau..."RASCUMPARATI VREMEA"...