Deja este 3
Ianuarie 2014. Inca nu mi-am facut nici un plan pe anul asta. Din ce
imbatrinesc dintr-aia vad cu ochii mei cit
de adevarat este tot ce este scris in Scriptura. Asa cum arheologii gasesc
intr-una dovezi care sa ateste ca toate evenimentele istorice descrise in
Biblie sint corecte, asa si eu ma trezesc la realitatile Bibliei, la intelepciunea lasata pentru noi intre
paginile ei. Intr-o vreme istoricii astia moderni si tare priceputi au spus ca Imparatul David nu a existat si ca ce scrie in Biblie este doar o legenda
inventata, ca nu exista dovezi in afara Bibliei - iar Biblia dupa parerea lor nu
era o autoritate in subiect. Pina anii trecuti insa… cind sapind au dat de un bloc
de piatra pe care scrie ca sa vada toti numele lui David si anii domniei lui. Asa
am descoperit si eu intr-un tirziu...ca n-are rost sa ma
obosesc sa fac planuri ca numai cele care sint dupa voia Lui Dumnezeu se duc pina la
indeplinire - pentru toate celelalte planuri sacrific si ma obosesc degeaba (
asa scrie la Carte). Un fel de …”goana dupa vint” cum scria si Solomon.
Dar cu miinile in
sin si cu mintea fara ocupatie nu pot sa stau. Asadar ce-i de facut? Poate doar
sa-mi umplu mintea cu lucruri bune, si sa-mi tin miinile ocupate cu stergarul…Biblia
ne invata sa cercetam toate lucrurile si sa luam numai ce este bun. Ce-ar fi sa
fac tocmai asta in anul care vine? Biblia mai zice sa cautam Imparatia Cerurilor ca toate celelalte lucruri le vom primi pe deasupra - si oricum n-au
nici o valoare ca le maninca moliile si rugina. Hmm…nu vi s-a intimplat ca ati
cautat toate lucrurile respective mai intii, dar ati sperat ca Imparatia
Cerurilor va veni oricum undeva la sfirsitul cautarilor? Oare numa' mie mi se
intimpla sa fiu ocupata cu…alte ocupatii?
Deci!!! Asta e un
cuvint pe care il aud folosit de unii prea mult, prea des, prea in toate
instantele. De-a dreptul comic… Deci…hai sa-l folosesc si eu anul asta…Deci…ce
planuri am pentru anul care vine? Si sa-mi aleg planurile bine si in
conformitate cu valorile Biblice pe care musai sa mi le insusesc daca vreau sa
stau fara frica in Sion.
Si sa incep cu un
lucru simplu pe care l-am descoperit sau mai bine zis limpezit in mintea mea
ieri. Am auzit un comedian crestin la radio si m-am distrat de minune pe drum
catre casa si am hotarit sa imprumut atitudinea lui fata de viata. Asta trebuie
sa fac in primul rind…schimb de atitudine.
Toti avem zilnic
situatii neplacute pe care le putem trata in doua feluri. Ori ne enervam pina
sa facem un atac de cord si spume la gura, ori le acceptam ca parte din zi,
parte din viata si astfel le suportam mai usor. Tipul de care vorbesc a facut
un pic mai mult decit atit. S-a amuzat - a creeat pur si simplu un moment de
veselie pentru el si povestind intimplarea mai tirziu, a creeat un moment
fantastic pentru alti oameni – distractie dar si invatatura pentru cine vrea sa
invete ceva. Numai sa vedeti despre ce vorbesc.
Omul era in
Aeroport sa mearga undeva si era la inspectia aceea care o ai la fiecare aeroport -
mai ales cele internationale. In ultimii ani din cauza terorismului atit de
raspindit acest exercitiu lung si neplacut a devenit tot mai necesar. Cei ce
inspecteaza pe calatori urmaresc anumite profile de oameni si pe cei alesi ca
suspecti ii controleaza mai mult si mai in amanuntime ca pe restul calatorilor.
Am calatorit destul de intens in ultimii ani si stiu din experienta acest
lucru. Pentru nu stiu ce motiv, mereu, mereu am fost scoasa si eu din rind si
puricata si inspectata in amanuntime. O treaba foarte neplacuta. Cred ca am
mutra de terorista sau ceva din atitudinea mea calca pe nervii inspectorilor de
la aeroport (nu ma mir). Inca nu m-am dumirit motivul pentru care ma ataca de
fiecare data. Asa ca am fost tare receptiva cind tipul asta explica cum a fost
scos din rind si cum i-au deschis bagajele la inspectie.
Numai ca in loc
sa se supere si sa tune si sa fulgere…omul s-a pus pe glume. Am sa incerc sa reproduc
discutia…
“-Puteti sa deschideti geamantanul la control?
-Cum sa nu zise omul…numai
ca mi-e frica de ce o sa gasiti inauntru?
Inspectorul intoarse
o privire acra si cam speriata…
Omul continua…
-Pai sint plecat de
acasa de vreo 47 de zile…ma intelegeti?!
-Ce sa inteleg?
Deschideti va rog geamantanul mai repede…
Omul trase fermoarul pina la capat cu oarecare incetineala
si jena…Si imediat omul cu manusi incepu sa-i scoata din geamantan toate
hainele lui murdare…si veni si rindul maieurilor si ciorapilor…si cind individul a
ajuns la chiloti, omul nostru zise pe jumatate serios pe jumatate rizind…
-De aia mi-a fost
tare frica…am tinut geamantanul inchis tot timpul cit am fost la hotel…
Inspectorul insa se purta foarte profesional si nu
schita nici un zimbet…scotoci adinc in toate colturile geamantanului si gasi o
unghiera…si ridicind obiectul ca pe un trofeu intreba indignat…
- Si cu asta ce aveai
de gind sa faci?
Tipul nostru zice ca la momentul asta chiar ca nu si-a mai
putut tine gura inchisa, a pierdut controlul la gura si i-a zis…
-Pai…in timpul
calatoriei speram sa ma tirasc pina la fuselaj si…"
N-a mai apucat sa zica restul ca l-a apucat un ris nestapinit. Si zicea
el, ca dupa fraza asta s-a uitat in jur si a cautat singur acea camaruta mica
unde trebuia sa se dezbrace ca sa fie controlat asa…ca la carte…
………………..
Ei…treaba asta
m-a amuzat si mi-am amintit de cite ori am fost scoasa si eu din linie. Ultima
data am uitat in bagajul de mina o sticla cu apa si ca sa nu ma tina la infinit
acolo pina controleaza ce lichid am in sticla am baut toata apa din sticla…m-am
umflat de apa. Asta este doar o intimplare…dar cite situatii nu apar zilnic de
genul risul-plinsul. Adica…putem alege sa ne stresam si sa ne stricam si noi
dispozitia si sa stricam si dispozitia celor din jur... sau…putem sa le lasam toate in mina
Celui ce controleaza universul si care numara si firele din capul nostru; si sa
ne relaxam…sau…daca avem un pic de gust pentru umor sa avem si o gura de ris pe
seama situatiei…
De aia zic eu ca…anul
asta as vrea din tot sufletul sa invat sa aleg atitudinea cea mai buna vizavi
de situatiile vietii. Poate imi spuneti si voi ce planuri aveti pe 2014. Dar
numai lucruri simple…posibile…ok?
No comments:
Post a Comment