Imaginati-va ca sinteti undeva in mijlocul strazii. Ca ati fost tiriti acolo fara voia voastra, ati fost surprinsi intr-o situatie neplacuta - sau poate cea mai neplacuta situatie a vietii voastre... si ca urmatorul lucru pe care-l asteptati este sa fiti omoriti cu pietre... Imaginati-va ca este perfect legal, ca este "drept" si n-aveti drept de apel vizavi de situatia in care sinteti...
Si imaginati-va ca in mijlocul acestei multimi de oameni - fiecare cu piatra, pietricica sau bolovanul ales de el... asteptind prima lovitura, auziti aceste cuvinte: "Pune piatra jos!..." pentru ca asta a fost, pe scurt, mesajul Mintuitorului nostru cind le-a facut cunostinta fariseilor cu propria lor constiinta. Si deodata s-a facut liniste ...si ati simtit cum cercul de oameni din jur se destrama... Din cind in cind, zgomotul inabusit al unei pietre care loveste caldarimul... si alta piatra... si iar... si iar... si zgomotele se indeparteaza...
Apoi tot la fel de bine va puteti imagina ca sinteti in mijlocul strazii, ca ati tirit pe un pacatos acolo, ca sinteti plin de indignare pentru ca l-ati prins pe individ faptuind o nelegiuire, un pacat teribil... Imaginati-va ca asteptati ca cineva sa inceapa aceasta procedura justificata, si in asteptarea momentului stringeti in mina cu putere piatra pe care cu multa chibzuinta ati ales-o de pe marginea drumului pentru exact momentul ce urmeaza... cind deodata auziti o voce calma, in contradictie cu vocile nerabdatoare si acuzatoare de pina atunci - si auziti o chemare la o analiza personala... si implicit auziti vocea constiintei ca va spune: "Pune piatra jos!'...
...........................
Oriunde am fi si oricine am fi, ne gasim si regasim zilnic in situatiile de mai sus. Si ce i-a spus Domnul Isus femeii aceleia este un sfat potrivit pentru ambele situatii. Cine are urechi de auzit... sa si traiasca ce aude.
No comments:
Post a Comment