Miine o sa fiu din nou in operatie pentru mina dreapta. Ati fost vreodata pusi sub anestezie? Eu ori de cite ori am o operatie trec prin aceeasi rutina si aceleasi emotii. Pericolul anesteziei este recunoscut. Noi admiram doctorii care performeaza operatiile, dar tot atit de importanta si tot atit de periculoasa este si anestezia. Este o stiinta in ea insasi si anestezistul trebuie sa calculeze cind, si cum, si cit medicament sa administreze pacientului, si sa il vegheze pe tot parcursul operatiei. Pentru ca lucrurile se pot schimba din clipa in clipa. Succesul unei operatii depinde parte egala si de destoinicia anestezistului, nu numai a doctorului care opereaza.
Urasc camerele de operatie ...reci si neprietenoase, luminile acelea puternice din tavan - si in general atmosfera de acolo. Te simti asa de stingher cind toti cei din jur, imbracati in hainele de protective, cu manusi si masti, se misca aranjind scule si punind la punct ultimele detalii dinainte de operatie. Te gindesti... ce bine ar fi sa iesi din operatie, nu sa intri...
Inca inainte de a intra in sala de operatie, imi incredintez Domnului sufletul. Intr-un fel si eu imi fac ultimele pregatiri pentru ...cine stie?...se poate intimpla sa ma trezesc ...dincolo?! Si daca ma trezesc aici... sa nu mai vorbesc de timpul de trezire si de durerile ce isi fac prezenta de cum esti treaz... sau starea de confuzie sau ...multe alte cite pot sa te faca sa nu te simti in "apele tale".
Si ma mai gindesc la ceva... la faptul ca nu sint sigura ca mina mea dreapta va mai functiona macar pe jumatate cit a fost inainte. Nu m-am gindit niciodata ce minune de mina mi-a dat Dumnezeu si cu siguranta nu I-am multumit destul pentru ea. Am scris cu ea, am desenat, am pictat, am cintat la instrumente, am cusut, am brodat, am taiat lemne, am sapat, am sadit, am cules visine... multe visine... Am jucat volei, baschet, am carat plase cu cumparaturi, le-am leganat pe fetele mele, le-am mingaiat, le-am si aplicat pedepse... am cules flori, am curatat via sau pomii, am plivit, am maturat, am spalat vase, mi-am pus make-up... am calcat, am spalat haine, am framintat aluat, am cules flori sau am aranjat flori in vase, am crosetat... si lista poate continua. Toate astea folosindu-ma cu prioritate de mina mea dreapta...
Ce ar insemna pentru mine sa-mi pierd folosinta miinii drepte?... As pierde din abilitatile avute... si deja unora le-am spus chiar adio...
Dar nu sint necajita cum am crezut ca am sa fiu. Nu stiu ce anume ma face sa cred si sa inteleg ca Dumnezeu are ceva in plan inca cu mine. E drept ca in ultimele saptamini am inteles ca unul dintre mesajele Lui este sa o iau mai usurel, ca eram tare grabita. Poate ca nu mi-am facut timp sa vad si sa admir cite a facut El pentru mine, ca eram mereu ocupata cu ceea ce voiam eu sa fac. Poate ca planul Lui pentru noi nu este sa facem ceva mereu, desi tentinta noastra este sa fim ocupati, sa lucram...
El vrea sa fiu... ma vrea sa simt, sa vad, sa inteleg... chiar sau mai ales lucrurile care nu implica nicio activitate din partea mea. Imi vine sa cred ca accidentul asta nu a fost... accidental. Ca Dumnezeu vrea sa "fiu"...nu sa actionez... vrea sa "stau"...nu sa fiu in continua miscare... si poate singura modalitate a fost sa-mi ia sau sa-mi ajusteze mina pentru o vreme sau ...pentru... mai multa vreme.
Prietenii mei din New York mi-au amintit astazi doua versuri dintr-o cintare minunata. Am sa le fredonez astazi, ca sa-mi aminteasca ca am in cer un Tata care vegheaza, si nu dormiteaza, nici nu doarme... si care ma trece prin situatii tinindu-ma de...mina dreapta. De ce mina dreapta? Pentru ca asa spune Psalmul 121..."Imi ridic ochii spre munti...De unde-mi va veni ajutorul? Ajutorul imi vine de la Domnul care a facut cerurile si pamintul. Da, El nu va ingadui sa ti se clatine piciorul; Cel ce te pazeste, nu va dormita. Iata ca nu dormiteaza, nici nu doarme Cel ce pazeste pe Israel. Domnul este Pazitorul tau, Domnul este umbra ta pe mina ta cea dreapta. De aceea nu te va bate soarele ziua, nici luna noaptea. Domnul te va pazi la plecare si la venire de acum si pina in veac."
Versurile de care mi-au amintit prietenii mei sint din cintarea de mai jos - "STIU CA MA-NCERCI, DAR STIU CA NU MA LASI..." Mare lucru este sa stii ca ai in cer un Tata... si de asta mi-a amintit altcineva astazi. Mi-a amintit ca am in cer un Tata care vegheaza si care este aproape ca si umbra pe mina mea cea dreapta (cea accidentata). Ca mai aproape de asa nu se poate...
CUM STRIG-UN CERB
Cum strig-un cerb
setos de apa rece,
Asa setos de Dumnezeu,
strig eu;
O, lasa-Ti Haru-asupra-mi
sa se plece…
Din apa vietii da-mi
sa beau mereu!
Indurator, ma tii
pe-a Tale brate,
Cind imi dau seama,
cint si prind curaj:
Numai spre Tine glasu-mi
sa se- nalte…
Stiu ca ma-nceri,dar stiu
ca nu ma lasi!
Cum poti, atunci,
o inima plapinda,
Sa te mai temi, si-ades'
sa plingi de dor?…
Tresalta deci, fii vesela
si cinta…
Ca ai in cer
un Tata iubitor!
6 comments:
Draga Rodica ,
Ca unul care te citesc de cind ai blog , vreau sa chem pe toti care te citesc , sa ne rugam pt. tine maine !
E o zi grea ,dar nu uita ca Dumnezeu ne-a promis , " Iata , Eu sint cu voi in toate zilele , pina la sfirsitul veacului "!
Citim in Ps.34:18-18 " Domnul este aproape de cei cu inima infrinta ,si mantuieste pe cei cu duhul zdrobit.
De multe ori vine nenorocirea peste cel fara prihana ,dar Domnul il sacapa todeauna din ea ."
Pt. tine , Rodica , am PS. 23
" NU MA TEM DE NICIUN RAU,CACI TU ESTI CU MINE . " " DIN PRICINA NUMELUI TAU " ! Slavit sa fie DOMNUL !
David ( ce nume frumos) Ardeleanu multumesc pentru initiativa. La ora 6 dimineata incepe operatia si cu ajutorul Domnului poate imi repara mina. Nu cred ca a fost timp cind sa n-am nevoie de rugaciune iar ziua de miine este extrem de importanta pentru mine. Multumesc tuturor celor ce-si vor face timp si isi vor aminti de nevoile mele. Domnul sa va rasplateasca...
Draga Rodica,
Raman tot la Psalmul 23, in care zice "Nu voi duce lipsa de nimic". Am invatat acest psalm pe de rost de cand eram copii. Acum trebuie doar sa adaugi credinta ca acest cuvant ti se intampla. Tu, Rodica, nu vei duce lipsa de nimic, fiindca ai Dragostea Lui -completa, perfecta, totala.
Se va ingriji de tine si de operatia aceasta cu interminabila Dragoste. Ne rugam sa simti asta. Te imbratisam cu drag.
Multumesc a.dama. Ma culcasem, m-am rugat si deodata mi-a venit sa ma ridic din pat sa vin la computer. Trebuia sa citesc ce mi-ai scris. Intr-adevar nu am dus si nu voi duce lipsa de nimic si nu ma tem de nici unrau ca El este cu mine. Am simtit si toiagul si nuiaua dar si dragostea Lui. A lui sa fie slava in veci...
Rodică, vindecare îţi doresc! Şi te îmbrăţişez, cu gând bun alături.
Multumesc Oana...intotdeauna prezenta in vreme de nevoie...Dumnezeu sa-ti rasplateasca gindurile bune.
Post a Comment