Luca cap. 15: 11- 32
” El a mai zis:” un om avea doi fii. Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său:” Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.” Și tatăl le-a împărțit averea. Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul și a plecat într-o țară depărtată, unde și-a risipit averea, ducând o viață destrăbălată. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în țara aceea și el a început să ducă lipsă. Atunci s-a dus și s-a lipit de unul din locuitorii țării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. Mult ar fi dorit el să se sature cu roșcovele, pe care le mâncau porcii, dar nu i le da nimeni. Și-a venit în fire și a zis:” Câți argați ai tatălui meu au belșug de pâine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu și îi voi zice:” Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argații tăi.” Și s-a sculat și a plecat la tatăl său.
Când era încă departe, tatăl său l-a văzut și i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui și l-a sărutat mult. Fiul i-a zis:” Tată, am păcătuit împotriva cerului și împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.” Dar tatăl a zis robilor săi:” aduceți repede haina cea mai bună și îmbrăcați-l cu ea; puneți-i un inel în deget și încălțăminte în picioare. Aduceți vițelul cel îngrășat și tăiați-l. Să mâncăm și să ne veselim; căci acest fiul al meu era mort și a înviat; era pierdut și a fost găsit.” Și au început să se veselească.
Fiul cel mare era la ogor. Când a venit și s-a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. A chemat pe unul din robi și a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns:” Fratele tău a venit înapoi și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat pentru că l-a găsit iarăși sănătos și bine.”
El s-a întărâtat de mânie și nu voia să mai intre în casă. Tatăl său a ieșit afară și l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns a zis tatălui său: „Iată, eu îți slujesc ca un rob de atâția ani și niciodată nu ți-am călcat porunca; și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; iar când a venit acest fiu al tău, care ți-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.”
” Fiule,” i-a zis tatăl,” tu totdeauna ești cu mine și tot ce am eu este al tău. Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm pentru că acest frate al tău era mort și a înviat, era pierdut și a fost găsit.”
.....................Ieri m-au vizitat parintii. I-am chemat la cules de cirese. Nu sint chiar coapte ciresele, dar vad ca pasarile le maninca deja, asa ca i-am chemat sa culeaga pina mai este ceva pe pom. Am stat de vorba un pic cu ei si, la un moment dat, tatal meu a zis ceva de pilda fiului risipitor. Eu l-am auzit vorbind atit de mult din pilda asta, ca ma gindeam deja cum sa schimb subiectul sa vorbim de altceva. Dar m-am pomenit ca imi pune o intrebare... Zice el...
-Erau numai doi fii. Nu trei... numai doi. Spune-mi si mie, Rodica, tu care din ei ai vrea sa fii?
Am stat asa citeva secunde si am realizat ce adevar urias spune. Chiar si in pilda cu fecioarele, sint cinci intelepte si cinci neintelepte. Si in pilda asta nu exista cale de mijloc, nu exista al treilea fiu. Tatal Ceresc, in afara de Domnul Isus care n-a avut pacat, desi a trait ca noi, desi S-a nascut in trup omenesc... nu are decit fii risipitori sau fii ca si fiul mai mare, care s-a miniat si n-a mai vrut sa intre in casa...
Am stat si m-am gindit, si rizind i-am spus tatei ca prefer sa fiu fiul risipitor, ca el a ajuns pina la urma sa stea la masa cu Tata - pe cind celalalt... nu se stie.
Daca citim bine parabola, ne putem identifica si noi de care parte sintem. Tu... cam cu cine te asemeni?
1 comment:
Eu am fost fiul cel risipitor, dar in varianta unica...parintii n-au avut decat unul singur asa ca le-am facut si pe una si pe alta....
Post a Comment