Mi-a placut intotdeauna Psalmul 139. Mi-a placut in tinerete si imi place si acuma. Si in diferite situatii mi-a indicat prioritati, mi-a clarificat dileme, m-a asezat in gindire pe o traiectorie stabila... Astazi de pilda m-a uimit cit de precis se adresa unor ginduri personale. Adesea in viata m-a interesat ce cred altii despre mine si nu rareori m-am straduit sa le fac altora pe plac. Uneori chiar cu pretul de a face ceva ce nu imi statea in caracter sau cu pretul de a-L compromite pe Dumnezeu doar ca sa creez o impresie buna cuiva. Parerea oamenior este atit de importanta... sau... chiar este?
Psalmul 139 incepe asa... "Doamne, Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti, stii cind stau jos si cind ma scol, si de departe imi patrunzi gindul. Stii cind umblu si cind ma culc, si cunosti toate caile mele. "
Asadar... cum ne vede si cum ne apreciaza lumea? Exact asa cum vrea. Pina la urma este problema lumii; ca uneori nu umbla exact sa afle adevarul despre noi, ci vrea sa ne vada cum ii convine ei. DAR sa nu uitam ca adevarul iese intotdeauna la suprafata. Merita sa pierdem timp si energie in tot felul de demonstratii care sa convinga pe cineva de un anumit lucru? Nu! Adevarul despre noi tot va iesi la lumina odata. Daca confectionam noi ceva aparente, ele tin o vreme, dar nu tin mult. Iar daca "adevarul" adevarat nu este acceptat, nici o problema. El va rezista timpului. Il vor vedea toti intr-o zi... absolut toti!
Si cind gindesc asa, incep sa ma odihnesc in versetele cu care incepe acest Psalm. "Doamne Tu ma cercetezi de aproape si ma cunosti", si daca cineva vrea sa ma cunoasca cu adevarat trebuie sa ma cunoasca asa ca Tine - altfel - nu ma cunoaste! Dumnezeu ma cerceteaza, imi cunoaste umblarea (si buna, si rea)... Versetele astea pot fi o mingaiere sau un motiv de ingrijorare. Depinde de noi... si inca un lucru - sa nu ne apucam sa-i judecam pe semenii nostri dupa aparente sau pentru ca asa ne-ar conveni noua sa-i vedem (uneori daca ne convine ii vedem mai frumosi decit sint; sau altadata ii vedem mai rai, ca asta ne creeaza un avantaj). "Cercetati toate lucrurile" ...nu-i asa? Si "pastrati ce este bun." Nici asta n-am zis-o eu, asa ca nu ma judecati in pripa...
No comments:
Post a Comment