CINE STIE... CISTIGA!!!

“Caci noi  n-am adus nimic in lume, si nici nu putem sa luam cu noi nimic din ea. Daca avem, dar, cu ce sa ne hranim si cu ce sa ne imbracam ne va fi de ajuns.” 1 Timotei 6:7,8

Si concluzia…

1 Timotei 6:6… "Negresit, evlavia insotita de multumire este un mare cistig."

………………………………….

     Ati citit corect si este din Biblie. Vedeti, dragii mei, de aici imi vine mie tare mult stres. Dar voua?

     Numai sa faceti un exercitiu mintal sa vedeti care anume lucruri va ingrijoreaza pe parcursul unei zile. Mie mi s-a stricat masina… bani acolo. M-am dus la dentist… bani dincolo. Conductele de apa de la casa sint pe duca - mi s-a spus anul trecut sa ma astept ca trebuie sa le schimb. Acoperisul si-a facut si el suma de ani si a ajuns la virsta… inlocuirii. Astea sint doar lucruri de care pot vorbi… dar sint multe altele.         

     Si uite, versetele astea ma pocnesc in moalele capului… Adica… sa ma multumesc ca am ce minca si cu ce ma imbraca?

     Mi-am amintit de o emisiune TV. Un producator de filme a ajuns sa cunoasca un homeless (om fara casa) care i-a picat la inima. Producatorul l-a gasit ca e simpatic si dezghetat si s-a gindit sa faca un filmulet despre acest om care isi cistiga existenta zilnica cotrobaind prin gunoaie dupa mincare si dupa cani de aluminiu pe care sa le vinda sa faca ceva bani de buzunar.

     I-a facut omului de strada  o oferta greu de refuzat. I-a oferit 100.000 de dolari ca sa-i permita ca in cursul unui an sa il urmareasca si sa il filmeze sa vada cum evolueaza viata lui. Zis si facut. Banii au fost transferati, si producatorul de film a inceput sa inregistreze schimbarile din viata omului de strada.

     Omul si-a inchiriat un apartament si l-a mobilat. Si-a invitat toti prietenii de strada si au inceput sa aiba zilnic un timp excelent, sarbatoresc chiar. Apoi si-a luat o masina mare, asa cum visase toata tineretea lui. Si o vreme, viata a curs frumos… pina au inceput sa vina platile de curent, de apa, chiria, benzina, asigurare etc. Bineinteles ca omul strazii a folosit tot ce se putea folosi, si apoi a renuntat la casa, la masina si la tot ce avusese.

     Producatorul l-a regasit din nou fara casa, cautind prin gunoaie dupa cani de aluminiu. I-a luat din nou un interviu si l-a intrebat ce s-a intimplat si cum de a ajuns doar in citeva luni inapoi in strada? Omul i-a explicat ca in viata lui n-a avut atita stres cit avusese in ultimele luni cind a trebuit sa plateasca la toata lumea ca sa existe printre ei. I-a multumit producatorului pentru ceea ce facuse pentru el, dar a marturisit ca este mult mai linistit si mai fericit traind pe strada fara nici o grija.

     Acuma sa nu credeti ca va indemn sa va parasiti casa si ce agoniseala aveti si sa va eliberati de tot stresul zilnic. Dar de la extrema unde este acest om si extrema in care traim unii dintre noi este un spatiu imens. Pe undeva pe la mijloc – cam pe unde zice versetul de mai sus, cred ca se poate trai si frumos ,si bine. Cit despre cistig… Ce ne-ar folosi sa cistigam intreaga lume daca ne pierdem sufletul? Nu stiu daca multumirea aduce evlavia sau invers… dar stiu ca multumirea este cea mai odihnitoare vacanta pe care o putem lua… zilnic. Ba chiar de mai multe ori pe zi!!!