MULTUMIRI...

   

In ultimele saptamini nu am scris prea mult. Am oscilat intre spital si servici. Tatal meu este acasa de doua zile si se intremeaza pe zi ce trece. Are o lista lunga de medicamente si trebuie sa o ia usurel, dar este in viata si cu speranta unor zile mai bune.
     A avut o ingrijorare inainte de a avea operatia care sa ii puna peacemakerul... era ingrijorat ca nu mai poate suda. L-a intrebat pe doctor... doctorul a ris si i-a spus ca va putea si sa sudeze.
     Amintesc din nou faptul ca are 82 de ani; si multi dintre voi stiti ca in multe tari operatia asta nici nu ar fi fost luata in considerare pentru un om de virsta lui. Dar noi ne-am rugat - si sincer nici nu stiu exact pentru ce ne-am rugat. Tatal meu spunea inainte de operatie... "Orice se intimpla... eu merg acasa... ori ma fac bine, ori plec la Tatal Ceresc." Si asa am considerat si noi ...desi am dorit sa il mai avem cu noi o vreme.
    Este pentru mine o minune faptul ca tatal meu este astazi acasa. Poza de mai sus este o poza facuta astazi la micul dejun. Si nu am alt subiect mai deosebit despre care sa scriu astazi decit despre multumire. Cum oare sa Ii multumim Domnului pentru nepretuita Lui dragoste fata de noi? Cum sa Ii aratam recunostinta? Cum sa Ii aratam dragostea si pretuirea noastra? Zilnic Dumnezeu ne da tot ce ne trebuie, ne scapa din primejdii, ne pazeste, ne ocroteste, ne inconjoara cu bunatate. Sintem tentati de multe ori sa uitam binele ce ni-l face si sa ne zbenguim mai departe uitind in urma clipele de disperare, uitind ca am cerut, si ne-am rugat, si El ne-a raspuns rugaciunilor.
     As vrea sa nu uit sa multumesc. As vrea sa nu uit ca El a fost Acela care i-a mai dat viata tatalui meu. Ca s-a folosit de doctori sau nu... asta nu-i important. Important este ca la 82 de ani a avut 4 atacuri inainte de operatie, 6 bypassuri si o operatie de instalare a unui pacemaker; are rinichii si plaminul in pioneze, diabet si alte citeva probleme medicale si i s-a aprobat o astfel de operatie costisitoare. Si este astazi printre noi, laudindu-L pe Cel care i-a facut mult bine.
     Ii multumesc Tatalui Ceresc pentru dragostea Lui fara de margini - pentru minunile pe care le face si astazi cu copiii Lui. Ma plec cu recunostinta si dragoste ...fie ca sa nu uit nici una din binecuvintarile Lui!...