Noi, oamenii, vrem ca ori de cite ori facem un efort sau o investitie sa vedem rezultatul imediat. In gradina lui Dumnezeu insa lucrurile se intimpla altfel. Iti arunci piinea pe ape si dupa multa vreme, tocmai cind esti flamind, lihnit... primesti bucatica inapoi... proaspata!
Investesti ceva intr-un tinerel care nu vrea sa asculte, care nu este interesat de nimic, care prada tot si dispretuieste absolut orice valoare. Si te uiti cu durere cum ti-ai irosit "orzul pe giste"... cum ii auzeam eu pe batrini spunind. Si totusi... Dumnezeu poate face ca, in timp, tinarul ajuns om matur si la mare inghesuiala sa isi aminteasca de momentele acelea pe care le-ai crezut uitate, de investitia aceea pe care ai crezut-o pierduta... si intocmai ca fiul risipitor sa aiba un moment de trezire, si de hotarire, si de intoarcere.
Mie acest lucru imi spune mult. M-am hotarit de o vreme incoace sa-mi deschid ochii sa vad ce se mai intampla pe la poarta mea. Si de multe ori cind faci o treaba buna ai senzatia ca ai risipit, ca ai aruncat, ca ai pierdut timp, sau energie, sau bani, sau bunuri aiurea. Dar date lui Dumnezeu, aceste lucruri nu se pierd.
Am avut placerea sa imi gasesc felia de piine proaspata din mina propriilor mele copile. Lucruri facute sau spuse cu mult timp in urma si care nu au fost bagate in seama au iesit la suprafata si au avut un impact in viata lor mult mai tirziu in viata - si impactul a fost atit de mare, ca au simtit nevoia sa impartaseasca cu mine ce anume si-au amintit si ce anume le-a schimbat viziunea ce o aveau. Acuma uitindu-ma in urma imi pare rau ca n-am aruncat mai multa piine... si in mai multe directii, as fi avut mai des prilejul sa ma bucur de roadele semintelor aruncate in tinerete.
Dar nu-i tirziu nici astazi... ca tot ce gaseste mina noastra sa faca bun va fi rasplatit odata. Pina si un pahar de apa are pret in valuta cerului daca este dat la timpul potrivit si cu atitudinea potrivita. Si cind esti in slujba Domnului, nu te scoate nimeni la pensie...
No comments:
Post a Comment