GINDITI-VA...

   

 "Ginditi-va la lucrurile de sus, nu la cele de pe pamint..." Coloseni 3:2




     Culmea este ca nu ne-am putea gindi mai putin decit o facem la lucrurile de sus.
     Intr-o zi mi-am amintit cum intr-o vizita in Muntii Apuseni - prin locurile din care se trage familia tatalui meu, am stat intr-o seara intinsa pe iarba cu fata catre cer. Cum acolo casele sint rare... cite una cocotata pe un virf de deal si alta pe alt deal... lumina de la bec e slaba si, in absenta luminii artificiale, cerul pare mult mai luminos. Stelele par mult mai aproape. Si cerul parca are viata, se misca intruna... se transforma...
     Dar au trecut de atunci ani... si n-am mai avut curiozitatea, sau n-am avut timp, sau stiu eu ce n-am avut... ca nu-mi amintesc sa mai fi privit cu interes cerul. Atunci cum sa ma gindesc la lucrurile de sus? Cum? Cind intreaga mea preocupare este pentru cele de jos. Ca o gaina care isi cauta mereu grauntele, bobul... preocupata in coltul ograzii de singura ei grija... aceea de a se hrani. Nu asa sintem si noi?
     Pe cind eram in Romania si ne pregateam sa emigram in America, ne gindeam la acest loc mai tot timpul. Stiind ca nu putem lua bagaj mult, incet si pe rind am renuntat la aproape tot ce aveam, lasindu-ne pentru folosinta doar strictul necesar. Eram preocupati de acest subiect si le povesteam tuturor despre America. Incercam sa aflam cit mai multe amanunte - eram setosi dupa informatii.
     Acuma majoritatea stim ca sintem calatori pe pamint si ca... tinta noastra este sa ajungem in cer. Dar serios... dupa cit ne preocupa cerul si lucrurile de sus, nimeni nu ar banui ca avem asemenea intentii.
     Da... cam asa stau lucrurile si pe aici prin Modesto... si pe strada mea... si curios lucru... chiar la numarul meu de casa. Versetul asta atit de marunt cred ca vrea sa-mi spuna ceva. Voua nu va spune nimic? Nimic personal? N-as crede...