LECTIA MEA DE MULTUMIRE

   

      V-ati gindit vreodata ce inseamna multumirea? Cred ca desi pare a fi un sentiment comun - sau cel putin ar trebui sa fie, multumirea este diferita de la persoana la persoana...
     In primul rind poate ar trebui sa ne gindim ce este nemultumirea? Si de unde apare ea...si cum?
Si cu cit ma gindesc mai mult la acest subiect, cu atita realizez ca din ce avem mai mult, din ce sintem mai nemultumiti... si surpriza! - multumirea exista doar atunci cind ai mai putin: precum zice Biblia - atit cit sa maninci si cu ce sa te imbraci.
     Exemplu concret... Copiii mici se bucura de o cutie goala, sau de un balon, sau de o hirtie colorata tot atit de mult daca nu mult mai mult decit de o jucarie scumpa. Sint multumiti cu ce li se da... si sint bine dispusi daca nu-i doare nimic, daca sint satui, schimbati in scutece curate si uscate... cu alte cuvinte - confortabili. De ce nu sintem si noi ca ei? Ca la urma urmei, astea sint lucrurile de care avem cel mai mult nevoie. Cind stingem lumina seara sa ne culcam... conteaza ce fel de mobila avem in dormitor? Conteaza daca este asortat cearceaful cu fetele de perna? Doarme Obama in Casa Alba mai bine in patul lui decit dormim noi intr-al nostru? Si daca mincam curcan de Ziua Multumirii cum e obiceiul pe dealurile astea... nu tot curcan mincam toti ? Numai in cazul ca unii l-au ars... Lucrurile de baza ar trebui sa ne aduca multumire sau nemultumire. As putea fi nemultumita daca mi-ar fi foame si nu as avea ce minca - sau mi-ar fi frig si nu as avea cu ce sa ma acopar.
     Biblia spune ca daca ai luat cu zalog haina cuiva (se refera la vremile in care a fost scrisa), sa i-o inapoiezi seara ca sa aiba cu ce sa se acopere. Sa nu-ti vina sa crezi ca au existat asemenea timpuri cind omul avea camasa de pe el si isi purta si "plapuma" pe deasupra (invelitoarea)... Mi-amintesc (daca imi amintesc bine) ca Gingis Han a omorit pe la inceputul "carierei" lui sapte oameni si le-a luat hainele. Si asta a parut pentru vremea aia o afacere fabuloasa... sapte rinduri de haine - omul devenise deja "middle class"...
     Interesant ca si daca te duci inapoi in istorie subiectul multumirii pare ca se schimba in functie de perioada la care te opresti. Oare asa ar trebui sa fie?
    Dar... sa vedem ce ne multumeste sau nemultumeste pe noi astazi? Ma uit la niste fetiscane... prietene cu copiii mei, nepotii mei; copii crescuti in America si care nu au trecut pina acuma prin nicio greutate. Doamne fereste cita nemultumire mai pot avea! Nu au destul, nu este destul de bun ce au, nu arata destul de bine... si pot continua... Si atita timp cit au vazut pe cineva ca are mai mult, mai frumos sau mai bun - nimic din ce au nu ii satisface. Ce te faci cu astia, si cum sa ii faci sa devina multumitori?
     Va spun eu cum. Noi nu putem; dar Dumnezeu in dragostea Lui fata de noi ne duce de multe ori in situatii grele, critice, chiar dureroase, ca sa invatam si lectia asta pretioasa a multumirii. Este una dintre cele mai importante lectii... pentru ca zic eu... Satana a fost primul care s-a imbolnavit de boala asta capricioasa. El care le avea pe toate, plus o stralucire mai mare decit a celorlalti ingeri, el, nemultumitul de Lucifer, a vrut si mai mult... Consecintele nemultumirii lui ne sint cunoscute. Dar ale noastre? Sintem noi multumiti? Dar multumitori? Poate ar trebui sa invatam si de la el ceva...
..............
     Biblia zice "Multumiti Domnului pentru TOATE LUCRURILE". Doamne... atitea am de multumit, de nu cred ca-mi ajunge vocabularul sa o fac cum trebuie! Iarta-mi neputinta de a-Ti multumi pentru tot ce-mi dai in fiecare zi. Iti multumesc pentru viata: a mea si a celor dragi. Ieri, tatal meu bolnav, a venit sa imi vada fata pe care abia am adus-o din spital. Ce dar minunat mi-ai dat!
     Astazi este o zi dedicata multumirii... Iti multumesc pentru inca o zi in partasie cu Tine, dar si cu ei. Multumesc pentru Fiul Tau iubit, jertfit pentru noi - ca sa nu mai avem nici macar frica de moarte si sa nu ne sperie nimic - ci sa stim ca si moartea nu este decit o usa prin care vom trece din viata de aici, la adevarata VIATA de acolo. Invata-ne sa avem o inima multumitoare. Indeparteaza gelozia, si rautatea, si lacomia, si tot ce ar sta impotriva unei stari de multumire. Si primeste dragostea noastra putina cum e, ca semn de recunostinta pentru tot ce primim din mina Ta!

"Cel cu inima multumita are un ospat necurmat ."

Prov. 15:15