“Praznicul azimilor,
numit Pastele, se apropia. Preotii cei mai de seama si carturarii cautau un
mijloc cum sa omoare pe Isus; caci se temeau de norod. Dar Satana a intrat in
Iuda, zis si Iscarioteanul, care era din numarul celor doisprezece”. Luca 22:
1-2
De cite ori citesc, de-atitea ori ma minunez ce citesc. Doua
versete si doua motive de mirare…
Uite textul asta
din Luca 22, versetul 1. Ai zice ca preotii – cei care erau pazitorii legii la
Templu ar fi stiut sa pazeasca sau s-ar fi temut sa incalce cele zece porunci.
Una dintre ele era “sa nu ucizi”. Si cu toate astea, tocmai ei premeditau
moartea unui om. Apoi – ce-i cu teama asta de norod???... Cind ei ar fi trebuit
sa se teama numai de Dumnezeu?... Si noi azi ne miram ca cei care sunt alesi
in guvernele tarilor noastre nu sunt cinstiti si nu au respect de legile tarii.
Legi pe care le cer respectate de restul “norodului”… adicatelea noi, cei multi
si prostuti. Si unii dintre cei ce detin posturi in guvern se mai numesc si
crestini… Ne mai miram?
Versetul 2… Alt
gind care ma depaseste este… ca Satan a intrat in Iuda. Deci Satan poate sa
intre in om… Si cu asta daca ma gindesc bine aflu ceva detalii despre inamicul
omului numarul 1. In primul si in primul rind, Satan se vede ca nu poate sa
faca nimic in lumea noastra materiala decit daca intra in om si actioneaza prin
el. Asta este mare lucru. Inseamna ca noi avem putere asupra lui: puterea de
a-l ignora. Se vede treaba ca fara aprobarea noastra nu poate sa faca nimic. Cind
il lasam sa lucreze prin noi, ne facem partasi lui. Cheia este la noi - el nu
poate sa deschida sa intre singur. La Iuda a intrat prin… foamea lui de bani. La
altii intra sa sature alte dorinti.
Intr-o discutie
Rick, fratele vitreg al lui Elvis Presley, el marturisea ca Elvis de fapt nu a murit
de altceva decit de o foame nestapinita dupa faima. Lua medicamente ca sa poata
face fata multelor spectacole si vietii de noapte pe care o ducea – si era
turmentat de dorinta de a fi adulat de oameni si teama ca ei il vor parasi. V-ati
lasat vreodata dusi de vreun gind sau o dorinta dincolo de granitele pe care vi
le-ati stabilit? Am avut un moment de slabiciune pe care sa il fi regretat mai
tirziu - un moment cind ne-am dus mai departe de parametrii nostri stabiliti de
valorile morale si caracterul nostru… sau am lasat ochii sa se uite sau urechea
sa asculte lucruri care nu sunt in linie cu valorile noastre morale, cu ceea ce
dorim sa fim sau ne prezentam a fi? Acesta este punctul vulnerabil in care
Satan asteapta sa gaseasca loc in mintea sau inima noastra si sa isi
duca ideile lui, deceptiile lui, ticalosiile lui la indeplinire. Si ce frumos
s-a comportat cu Iuda dupa ce si-a implinit misiunea lui ticaloasa. Iuda se
lipseste de bani si se spinzura. Cum? Nu-i mai trebuie argintii? N-a gasit
nimic de cumparat cu ei? Banii nu l-au satisfacut in mod placut, nu i-au adus
nici o bucurie?
Uite ca putem
invata si de la Iuda… ca nu suntem nici noi mai buni ca el. Poate diferenta este
ca am inteles ca Mintuitorul lumii a venit sa-i caute si sa-i mintuiasca pe cei
pierduti si am ocolit craca si funia. Atit…
No comments:
Post a Comment