toleranta...

     Nu cred ca este un cuvint mai murdar si mai pacatos pe lumea asta decit "toleranta". Este motivul pentru care societatea noastra a ajuns in halul in care este. Raul si binele au existat intotdeauna, dar oamenii au putut sa faca distinctie intre ele. Dar toleranta le-a amestecat de nu mai stie nimeni ce sa creada.
     Citeam in seara asta despre un cuplu din Ecuador, daca nu ma insel. Ea... fusese un el; iar el fusese o... dinsa... si au devenit parteneri si au decis sa aiba un copil. Dinsul, care fusese dinsa, a ramas insarcinat. Si au avut copilul si se mai gindeau la unul inca. Acuma eram mirata de nu credeam ca ma mai pot mira mai mult; dar am citit unele comentarii, si atunci chiar ca am ramas uimita. Si ma intreb... saracul copil, pe cine va striga "mama" acuma? Nu... nu va mint. Asta este realitatea in care traim si despre care zicem zilnic ca nu se poate face mai rea decit este.
     Si raul a existat de la inceputul lumii... dar oamenii cel putin unii au avut totusi niste reguli dupa care s-au condus. Sunt lucruri care tin de bunul simt, de... natura omului. Cele zece porunci au stabilit o ordine si o rinduiala pe care miile de legi si reguli pe care le are societatea noastra nu pot sa o faca.
     Si cu toate ca raul a existat, oamenii au stiut sa separe ce era rau de ce era bun. Ca pe vremea aia nu cred ca era politica asa de dezvoltata si nu se nascuse inca cuvintul "toleranta"... Ca uite... ii tolerezi unui copil sa faca orice, il lasi sa aleaga singur ce e bine si ce e rau, si te trezesti cu un huligan la casa si o sa regreti pentru tot restul vietii. Si societatea in care am ajuns este in starea asta deplorabila, pentru ca din lipsa de interes, nesimtire, nepasare, sau mai stiu ce stare jalnica am avut pina acuma - de nu am luat atitudine la lucrurile rele din jurul nostru. Eu nu ma bag, pe mine nu ma intereseaza, daca nu ma afecteaza, nu ma amestec, pe mine nu ma priveste... asta a fost pozitia noastra vizavi de timpeniile din jurul nostru. Ba poate ne-am si distrat uitindu-ne la toate nebuniile si ne-o fi placut si noua daca nu sa facem ca ei, cel putin sa-i privim. Si ca si broasca aia care pusa pe soba se incalzeste treptat si nu realizeaza ca fierbe si va muri... asa si noi am lasat toleranta sa ne duca in punctul de unde nu mai este intoarcere...
     Legea lui Moise era atit de stricta cu privire la atitea lucruri rele - dar daca era stricta cu pacatul era pentru ca voia sa apere viata, sa apere binele. Ce inseamna sa tolerezi, daca nu sa iti omori incet constiinta si sa te lipsesti de o busola morala? Ne miram ca mor bisericile? Ca fiii si fiicele noastre o iau razna? Am tolerat prea multe si i-am crescut intr-o atmosfera toxica pentru ca nu am stiut sa stam linga Cuvint si sa ne aparam cu El impotriva celui rau.
     Ma gindeam astazi cum Obama si Hillary nu vor sa rosteasca cuvintele potrivite pentru starea de fapt a niciunui eveniment. Nu pot pronunta cuvintele "musulman, terorist"... le intorc frazele pe toate partile si le ametesca, dar nu spun ce trebuie spus. Asa cum atunci cind vorbesc de avort nu vorbesc despre un copil, ci de un fetus si alti termeni care sa ne faca sa credem ca nu-i o crima si nu-i un copil care este omorit cu singe rece. Si am tolerat termenii lor, si ni i-am insusit si noi... si usor am inghitit multe galuste pina cind acuma, in unele tari, au ajuns sa omoare copiii - eutanasia (cred ca asa ii zice in romana). Si nu la cererea omului, cit parintii cer sa scape de cite un copil bolnav. Si asta nu se numeste crima, ci ii spunem altcumva, ca sa para ca e altceva.
     Doamne, ai mila de noi... nu ne lasa sa raminem in starea asta de toleranta... ca este moarte sigura! Si nu o moarte trupeasca, cit una spirituala. Si drumul asta este alunecos, si periculos, si fara intoarcere. Ai mila de noi!...