A trecut si Thanksgiving Day... Ziua multumirii. A cui multumire? A noastra, bineinteles. Este imposibil ca mintea si inima noastra sa nu gindeasca egoist cu fiecare ocazie: orice situatie o exploatam in favoarea noastra. Asa ca... precum e traditia, am mincat bine, ne-am bucurat de familie, prieteni, si rude... ne-am satisfacut toate celulele gustative, am dat drumul la curea si... dupa ce ne-am imbuibat suficient... acuma ne odihnim care pe unde putem (sau unde este mai confortabil).
Acuma macar de-am medita putin la dragostea cea mare a lui Dumnezeu, care ne-a creat conditii de viata, care ne-a hranit, ne-a ocrotit... si ne-a tinut linga El!
Cu doua zile in urma iesisem de la magazin cu portbagajul incarcat cu de toate. La iesirea din parcare, an vazut un tinar cam de virsta nepotilor mei, cu o bucata de carton pe care scria "homeless"- adica om fara casa - omul strazii. Si mai scria acolo ceva, dar nu am citit. Am oprit masina linga el si m-am dus la portbagaj si am scos o cafea la sticla si o cutie cu croissants. I le-am intins si l-am intrebat...
- Care-i povestea ta, baiatule?
Si a inceput sa imi spuna cum s-a lasat de scoala, de serviciu si s-a apucat de droguri... Vorbeam cu el, dar ma gindeam specific la unul dintre nepotii mei. Stiu eu de ce... Era un tinar de culoare, dar se vedea ca e educat si era curat... si imi parea rau de el - o zi inainte de Ziua multumirii... cum nu l-as fi adus acasa sa-l ajut?! Dar poti? Si ma gindesc sa ii dau macar un sfat bun... ca si cind lumea nu-i plina de sfaturi si informatii... Asa ca ii filozofez... ce sa vezi, de filozofiile mele avea el nevoie...
- Pe tine numai Dumnezeu te poate ajuta. Du-te la o biserica, ei au programe pentru asa ceva...
Tinarul ridica din pamint ochii mari si tristi si imi spune...
- Doamna... tatal meu este pastor!
.......................................
In ciuda faptului ca ne sarbatorim cu totii si ne oferim ce avem mai bun, stiu... pentru ca stiu... ca avem cu totii si necazuri. Ca in fiecare familie este cite o durere. Nu sunt toate la fel. Si nu toate familiile au un steag la poarta care sa spuna daca au un mort in casa sau se zbat cu alte probleme. Nu mai cred asa cum credeam cindva in basme cu "tinerete fara batrinete" sau "au trait fericiti pina la adinci batrineti"... Cred ca cei care sustin altfel de chestii sunt niste mincinosi si fatarnici si isi irosesc resursele ca sa ascunda adevarul. Biblia zice ca in lume vom avea necazuri - si exact asa si este. Avem!
Si le avem tot pentru ca Dumnezeu ne iubeste, si ne vrea pentru El, si ne ajusteaza, si ne tine treji, si ne tine aproape. Si pentru toate se cade sa Ii multumim. "Pentru rau si pentru bine, pentru sfinte mingiieri, multumim pentru iubirea mai frumoasa azi ca ieri..."
Si mai zic ceva azi ca tot suntem inca in sarbatoare... exact ce i-am zis la drogatul ala fara casa...
Oricine ai fi si orice problema ai avea... asculta bine si asculta atent... "Pe tine numai Dumnezeu te poate ajuta!" si "Cautati pe Domnul cita vreme se poate gasi!"...
9 comments:
Acesta este un articol bun, ma face sa ma gandesc la faptul ca este cu neputinta sa ne recunoastem starea noastra de fapt in lipsa comparatiei cu a altora , revelata de realitatea pusa in fata ochilor nostri .Fie ca Domnul Isus Hristos sa ne accepte tuturor pocainta !
Serios? Articolul este bun? Asteptam cu sufletul la gura ...
Saptamanile trecute am vizitat biserici din tara , de aceea am comentat privitor la oportunitatea de-a avea termeni de comparatie . Si ma gandesc acuma si la o ideie extrasa din poezia lui Eminovici : " Traind in cercul vostru stramt ...."
Saptamanile trecute am vizitat biserici din tara , de aceea am comentat privitor la oportunitatea de-a avea termeni de comparatie . Si ma gandesc acuma si la o ideie extrasa din poezia lui Eminovici : " Traind in cercul vostru stramt ...." ...a carei final iarasi ma duce cu gandul la pocainta fata de gandurile " ne -bune "
Parerea mea este ca acesta nu este un articol ,este o intimplare adevarata si ca intotdeauna Rodica trage un semnal de alarma si anunta o incurajare . Mai astept sa citesc
behaitul oilor...am si eu o nedumerire: intotdeauna critici pe altii sau iti ramine timp sa te uiti si in oglinda? E suparator felul tau de a fi mereu criticul altora..."cercul vostru"...Ar suna altfel daca ai zice "cercul nostru"...Pina la urma traim in vremea asteptarii Mirelui si TOATE fecioarele au adormit.
Daca asa e poezia , asa am scris . Este vorba de o strofa din Luceafarul, in care acela zice despre oameni : " traind in cercul vostru strampt, norocul va petrece , dar eu, in lumea mea , ma simt nemuritor si rece " A fi "rece " inseamna a nu mai avea caldura sufleteasca, si atunci, cum ai putea sa fii nemuritor ? No way ! De aceea am mentionat: " ganduri ne bune " Mai bine in " cercul strampt " care sa fie staulul a carui usa este Blandul Pastor decat in " lumea mea ", lume fara caldura sangelui rascumparator al Mielului lui Dumnezeu
Relatarea din evanghelie zice :"Cineva I-a zis: "Doamne, oare putini sunt cei ce sunt pe calea mantuirii?" El le-a raspuns: "Nevoiti-va sa intrati pe usa cea stramta. Caci va spun ca multi vor cauta sa intre, si nu vor putea.(Luc.13:23) Si in cealalta evanghelie citim : "Dar stramta este poarta, ingusta este calea care duce la viata, si putini sunt cei ce o afla. (Mat.7:14) Acesta este " cercul strampt" in care vreau sa fiu si eu ,adica sa traiesc in El . Altfel, pentru ce sa fiu interesat de conversatii la blogul acesta ?
Intr-un comentariu anterior , in care am scris " A fi rece inseamna a nu mai avea caldura sufleteasca " in loc de " caldura sufleteasca " va rog sa cititi " iubire " si sa intelegeti ca este vorba de dragostea divina , asa cum ne-a invatat Domnul Isus Hristos despre ea in versetul din Ioan 3.16
Post a Comment