Undeva oamenii asteapta gongul - multi s-au adunat sa celebreze. Suntem mereu in cautarea fericirii si facem tot posibilul sa provocam fericirea asta, s-o stoarcem de inca citeva clipe vesele. Ma intreb la modul serios daca am stiut vreodata ce este fericirea... sau daca am fost vreodata fericita. Poate ca a fost clipa aia cind dupa operatia cuiva drag, doctorul a iesit afara si a anuntat ca operatia a reusit si ca tumoarea nu era canceroasa? Sau poate ca in momentul in care ne-am vazut copilul ala cu care am avut probleme... intrind hotarit in apa botezului si marturisind credinta in Isus Christos? Sau cind un telefon ne-a anuntat ca a fost un accident ingrozitor, dar ca dragii nostri au scapat ca prin minune? Pentru mine astea ar reprezinta in esenta momente de fericire.
Toata lumea face urari de fericire pentru anul care vine. Ma gindesc cu groaza la tapiteria lumii, la tabloul ingrozitor de urit si de sinistru care se schimba zilnic in mai rau, si mai tragic, si mai infricosator... Urarile astea de fericire ieftine pe care oamenii si le fac par asa de deplasate... Avem nevoie de pace pe planeta pamint. Avem nevoie de dragoste, avem nevoie de Christos...
Doamne, uita-Te la noi cu mila si da-ne intelepciune sa Te cautam in anul care vine cu toata inima! Umple-ne candela cu uleiul credintei, ca sa nu stam pe intuneric pina vei veni sa ne iei la Tine. Ajuta-ne sa ne pastram haina curata si sa stam treji in asteptare. Maranatha!
No comments:
Post a Comment