SALI SABRI LA MODESTO...

.
..Ieri am avut o surpriza. De fapt... am avut mai multe surorize. In primul rind, am facut doua greseli la lucru si cineva mi-a bagat nasul in ele. A trebuit sa recunosc, sa corectez si sa-mi cer scuze. Partea proasta este ca departamentul meu se ocupa cu rectificarea greselilor facute de alte departamente. A venit treaba respectiva nesperat de bine...?!
     In al doilea rind, am ajuns acasa, si cum am intrat din garaj in spalatorie, am vazut usa de la bucatarie deschisa. Bineinteles ca n-o las deschisa, ca in spalatorie au acces cei doi ciini (al meu si al lui Deb. Deb l-a adus, ca sa nu-l "omoare" Danny ca facea prostii...). Am intrat in panica in secunda in care am vazut usa deschisa. Si am avut de ce... Catelul si-a facut treburile si mi-a "decorat" intreaga casa... camera dupa camera. Atit... ca deja imi creste iarasi tensiunea numai cind ma gindesc.
     Dar ziua a avut si o surpriza nemaipomenit de frumoasa. Si neasteptata. Sali Sabri, despre care am scris mult pe blogul asta cu ani in urma, tinarul turc evanghelist din Medgidia printre musulmanii turci de acolo, m-a sunat si mi-a facut o vizita. Vizita a fost scurta, asa ca de cum a venit mi-am luat poseta si ne-am dus sa luam cina impreuna. I-am propus doua restaurante: unul japonez si unul grec. Cel japonez era inchis, asa ca ne-am dus la greci. Dar desi mincarea a fost buna, conversatia cu Sali a fost si mai buna.
      El este aici in America pentru niste studii post universitare, specializare in domeniul islamului - la Moody. Si cum ma stiti pe mine finuta de felul meu, de cum l-am vazut l-am intrebat ce cauta la studii in America in vreme ce are atita treaba in Romania printre turcii lui. I-am zis ca pute Romania de atitea doctorate si doctoranzi si tot felul de oameni instruiti si educati - ca un doctorat de exemplu nu mai impresioneaza pe nimeni si nu mai inspira nimic. Departe de a se simti sifonat, fratele meu turc a zis ca am dreptate si ca si el se mira ca a ajuns pe aici, dar asa a fost situatia si i s-au oferit aceste sanse neasteptate sa isi imbunatateasca cunostiintele si sa stie mai mult si mai bine sa lucreze cu turcii lui.
     Apoi si-a cerut scuze ca a inchis blogul. Eu am fost suparata atunci cind l-a inchis, dar el mi-a spus de ce l-a inchis. Si nu tocmai pentru protectia lui, cit pentru protectia familiei lui si a musulmanilor care isi predau viata lui Christos uneori in situatii critice de familie. Daca noi ne uitam la televizor sa vedem cit de "blinzi" sunt musulmanii in Europa pe unde ajung, Sali are urme de cutit pe propriul sau trup semn al "mingaierilor" celor care au intrat cu cutite si sabie in biserica si l-au atacat in timp ce predica Evanghelia.
      In aceste conditii insa, s-au ridicat din nimic in Dobrogea trei biserici de frati turci si lucrarea merge inainte. Si... a inceput si continua doar prin... credinta. Dumnezeu face minuni si astazi, doar sa cascam ochii sa le vedem.
      Pentru cei care il cunoasteti si cunoasteti povestea lui simpla, dar minunata, va rog sa continuati sa va rugati pentru Sali Sabri, Luminita si cele doua fetite ale lor. Dumnezeu ii foloseste intr-un mod minunat. Slava Lui!