DE INVATAT PE ZIUA DE AZI...

     Din ce imbatrinesc…stop…suna tare urit. Cum sa zic mai bine? Din ce ma maturizez…da…asta suna mai sofisticat parca…asa …dintr-aia ma straduiesc sa imi rezolv unele probleme emotionale. Ma implic in prea multe lucruri ( asta ca sa nu zic ca imi bag nasul)…crezind ca pot sa rezolv problemele celor din jur. Si care sunt cei din jur daca nu cei mai apropiati…si aici trag cu ochiul ca sa nu spun pe nume urmasilor de care ne simtim responsabili chiar daca unii au ajuns sa aiba par carunt deja?!?!?!

     Asta este o meteahna veche…de la Ietro socrul lui Moise am imprumutat-o , ca si el s-a gindit sa-i dea solutii lui Moise ca sa-l ajute cind era stresat. Numai ca Moise a fost baiat istet si l-a ascultat pe Ietro si a inceput sa organizeze poporul si sa distribuie din obligatiile ce le avea. Dar noi traim intr-un alt secol si stiinta si informatiile sunt covirsitoare. Cine mai are nevoie de experienta noastra ( a celor…mai maturi ca sa nu zicem batrini ) de o viata sau de invataturile culese de noi din lectiile dureroase ale vietii? Si uite asa inca invat si la batrinete. Stiu o cintare care este exact pe dorul meu astazi…”Sa-I spui Lui Isus orice durere/ ce cite-odata te-apasa greu…” Ei dragii mei, asta este una din lectiile cele mai greu de invatat. Adica sa nu te duci sa faci observatie la nimeni, sa nu judeci pe nimeni, sa nu dai sfaturi nimanui ci sa te duci la creierul si la punctul de comanda al acestei lumi si acolo sa iti spui nedumerirea, ingrijorarea, durerea…Cumva mereu incurc lista de prioritati si abia dupa ce imi  plec capul in fata oamenilor ajung sa imi plec genunchii in fata Lui Dumnezeu.

      Am scris, am luat aminte…si sper sa-mi amintesc de acum incolo prioritatile. Sa-I spun Lui mai intii orice am de spus …si dupace las cererea acolo pe biroul Lui (altarul Lui) ...sa-mi cam vad de treaba...