Eclesiastul 11: 13
"Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om."
Se lasa seara primei zile din anul asta, si ma gindesc la ce sa schimb si cum sa traiesc cit mai corect. Sora mea imi spunea azi dimineata ca de un an incoace simte ca a imbatrinit - si asta dupa lipsa de gust pentru multe lucruri care ii faceau placere pina mai anii trecuti.
Oare este aparitia batrinetii de vina? Sau intelepciunea care se asaza in timp? Sau dezamagirea alergarilor dupa un curcubeu de placeri si dorinti? Oricare ar fi diagnosticul acestei letargii - ramine in noi totusi dorinta de a ne trai bine viata si asta ar insemna o viata fara regrete, o viata care sa ne dea cit de cit satisfactie.
Si oare cum ar fi o astfel de viata? Ca uite, pina la o vreme am muncit si am luptat si ne-am cheltuit sa ne dam tot ce ne doream si credeam ca ne va face fericiti. S-a intimplat sa ajungem starea aia de mutumire si euforie pe care ne-am dorit-o?
Personal, toate sacrificiile, munca, alergari...tot ce am facut ca sa-mi satisfac ambitiile si dorintele mele - dar absolut tot - nu mi-au satisfacut nici 5% din setea ce o aveam in mine. Ce m-a satisfacut si inca imi aduce un zimbet de multumire pe buze si o pace si o bucurie in inima este ceea ce am facut pentru altii. Regretele sunt pentru ce n-am facut si speranta de viitor este pentru ce mai pot face. Ce vreau sa fac in anul care vine? Tot ce este de datoria mea sa fac! Scrie mai sus cu litere groase.
Doamne ajuta!
No comments:
Post a Comment